Odihna: moft sau necesitate? Cum ne autosabotăm ignorând nevoia de relaxare

Și tu ai crescut cu ideea că statul degeaba e rușinos? Dar ce faci atunci când nu mai poți?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 4 iunie 2024, 06:00 / actualizat: 4 iunie 2024, 10:33

Bun găsit la întâlnirea cu ideile Hacking Work, eu sunt Ioana Szabo, și împreună explorăm informații și idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu.

Și tu ai crescut cu ideea că statul degeaba e rușinos? Dar ce faci atunci când nu mai poți? Îți spui că mai poți un pic și continui? Asta poate funcționa o vreme, dar stresul stă la pândă și e gata să-ți ceară un preț foarte mare. Astăzi vorbim despre stres – boala secolului care ne afectează pe toți. Aflăm ce relație au românii cu odihna și de ce ne autosabotăm.

Hai să vorbim deschis despre cum stresul își cere tributul asupra corpului și minții tale. Când a fost ultima oară când nu te-ai simțit obosit? Chiar dacă faci ceea ce îți place, s-ar putea să ignori semnele care îți arată că ești în pericol. Uneori, pare că odihna este un lux pe care nu ni-l permitem. Însă, dacă nu îți iei singur o pauză, corpul tău o va face singur – cu riscul de a intra în colaps. Și culmea, capcanele epuizării emoționale, fizice și mintale sunt mai mari tocmai pentru cei care se afundă în munca pe care o iubesc.

Paul Olteanu, fondatorul renumitului podcast Mind Architect, ne-a oferit una dintre cele mai valoroase discuții despre burnout, în podcastul Hacking Work. Fără teama de a se vulnerabiliza, ne împărtășește din experiența sa:

Trăiam pe pilot automat cu 180 de zile de curs pe an. Între acestea, strecuram înregistrări, întâlniri, citit și scris. Mi-am dat seama de toate lucrurile pe care le ratam. Să mă plimb în mijlocul zilei la soare mi se pare mai valoros decât să am ultimul model de mașină.

Și totuși, deși recunoastem semnalele și îi admirăm pe cei care au găsit echilibrul, tot nu ne oprim. De ce ne autosabotăm? Încercăm să răspundem prin patru idei de la Paul Olteanu:

1. Trăim într-o țară în care ne uităm la relaxare ca la ceva ilegitim, unde dacă nu ești epuizat, nu meriți să te odihnești.

Și pentru că ni se zice încă de mici că statul degeaba e păgubos, confundăm odihna cu lenea. Este important să înțelegem că odihna este la fel necesară precum apa și oxigenul.

2. Poți să ajungi la epuizare făcând doar ce-ți place, deoarece confundăm odihna cu lenea.

De teama competiției și de a pierde tot ce ai construit, consideri că nu e nevoie să îți iei o zi liberă. Ghici ce – chiar dacă ai obținut jobul de vis pentru tine, tot e nevoie să te odihnești.

3. Dacă ajungi să confunzi iubirea cu aprecierea, poți trage de tine până în pânzele albe și dincolo pentru a obține ceva ce e în biologia oricărui mamifer să caute.

Uneori, confundăm sentimentul de iubire cu cel de apreciere. Paul a realizat că nu se simțea iubit indiferent de ceea ce făcea, ci mai degrabă apreciat atunci când performa. Această confuzie poate duce la suprasolicitare, în căutarea unei aprobări constante.

4. Noi n-avem un sistem nervos acasă și altul la birou.

Nu există un sistem nervos dedicat muncii și unul pentru viața personală. Acest lucru înseamnă că și munca pe care o iubim ne poate afecta negativ toate aspectele vieții, dacă nu știm să ne impunem limite și să ne acordăm momente de pauză și refacere atunci când se aprinde beculețul epuizării. Ori, în mod ideal, înainte să o facă, este esențial să învățăm să ne gestionăm energia și să ne protejăm de epuizare pentru a ne menține sănătoși (fizic și mental).

Odihna trebuie privită ca un drept binemeritat, implicit, fără de care nu putem funcționa optim. Redefinind conceptul de succes, înțelegem că există anumite lucruri pe care nu ar trebui să le sacrificăm, chiar și atunci când adorăm ceea ce facem.

Așa că nu ignora semnele epuizării și nici oamenii care îți spun că ar trebui să iei o pauză. Nu ezita nici să ceri ajutor sau să consulți un specialist atunci când simți că oboseala devine greu de gestionat.

Relaxarea nu este un moft, e o necesitate pentru o viață echilibrată și fericită. Așa că încearcă să îți acorzi mai mult timp pentru trăit, cu mai multă înțelegere și blândețe. Din câte știm până acum, e singura viață pe care o primim.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Ioana Szabo și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.