Prima pagină » Reportaje » Ce boli se agravează în zilele caniculare și care sunt riscurile deshidratării

Ce boli se agravează în zilele caniculare și care sunt riscurile deshidratării

Cardiacii, diabeticii, bolnavii de Lupus și scleroză multiplă, dar și copiii sunt cei mai afectați de căldură. Deshidratarea, în cazul lor poate fi foarte periculoasă și se poate produce foarte repede, în special în perioadele cu caniculă.

Articol editat de cristina.rusu, 20 iunie 2024, 13:05

Organismul unui om bolnav nu poate face față cu succes pierderii căldurii prin transpirația excesivă, în special în zilele cu temperaturi ridicate și se va supraîncălzi mult mai ușor.

De aceea, în special pacienții cu boli cronice, dar și copiii ar fi bine să stea mai mult în casă, la răcoare, în zilele caniculare, pentru a evita agravarea stării de sănătate, recomandă Emiliana Costiug, președintele Asociației Medicilor de Familie din județul Cluj:

Recomandările pe timpul caniculei sunt acelea de a evita staționarea și transportul, deplasarea în zone descoperite cu expunere la soare în aglomerație, bineînțeles, de a evita efortul fizic intens, mai ales între orele 11:0.00 și 18.00, atunci când căldura este excesivă și hidratarea suficientă cu lichide călduțe sau reci, apă, sucuri naturale de fructe, ceaiuri călduțe, dar de plante în cantitate de 1,5-2 litri sau chiar mai mult, în funcție de greutatea corporală.

Se evită mâncarea foarte grea se evită grăsimile animale în această perioadă dieta trebuie să fie preponderent alcătuită din fructe și legume și multe lichide și de asemenea se vor evita băuturile care conțin cofeină, cafea, ceai, cola sau sucurile carbogazoase foarte dulci care nu fac decât să accentueze deshidratarea.

Nu consumați alcool și excitantele: cafeaua, băuturi care conțin cafea sau ceai pot să vă deshidrateze și aceasta ar putea să vă agraveze starea de sănătate.

Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată haine subțiri, deschise la culoare și să nu uitați pălăria și bineînțeles, ochelarii de soare pentru protecția ochilor.

Se recomandă să nu stați mult timp afară în orele cu căldură excesivă și să fiți la adăpost în spații închise, în spații bine aerisite, dar cu geamurile închise.

Și dacă aveți aer condiționat, temperatura să nu fie cu mai mult de 5° decât temperatura de afară, mai ales în mașină.

Copiii sunt la mare risc de a se deshidrata și de aceea o atenție sporită trebuie acordată copiilor. Ei nu știu să se hidrateze și atunci contează și depind foarte mult de adulți ale administra lichide și de a fi feriți de razele solare și de căldura excesivă.

De asemenea, bolnavii cronici și vârstnicii trebuie să fie supravegheați, protejați în spații închise și să primească hidratarea corespunzătoare și, bineînțeles, schema de tratament adaptată fiecărei patologii în parte.

În această perioadă este bine să țineți legătura cu medicul de familie poate e nevoie de ajustarea schemei de tratament, mă refer aici la tratamentul pentru hipertensiune arterială sau alte boli.

E e posibil ca din cauza caniculei valorile tensionare să scadă sau să urce, în funcție de patologie și de aceea poate e nevoie de ajustare a schemei de tratament.

Pentru pacienții cu afecțiuni cardiace căldura excesivă poate fi fatală, dacă nu sunt luate câteva măsuri de precauție, explică Ștefan Moț medic primar cardiolog cu competențe în cardiologie intervențională:

Căldura extremă poate avea un impact serios asupra pacienților cu afecțiuni cardiace, deoarece poate produce deshidratare, deshidratarea afectează funcția cardiacă duce la scăderea volumului de sânge, obligând inima să pompeze mai greu pentru a menține un flux sanguin eficient.

Duce la creșterea ritmului cardiac, deoarece organismul, pentru a-și păstra temperatura, trebuie să dilate vasele de sânge să se adapteze. Acest efort suplimentar poate fi o problemă pentru pacienții cu boli cardiace rezistente.

Căldura duce la dezechilibre hidroelectrolitice, deoarece transpirația excesivă poate duce la pierderi de sodiu și potasiu, care sunt elemente indispensabile pentru funcționarea normală a inimii.

Aceste dezechilibre electrolitice pot provoca aritmii, îndeosebi.

Hipotensiunea ortostatică este un alt efect al căldurii excesive, deoarece dilatarea vaselor de sânge dată de căldură duce la o scădere bruscă a tensiuni arteriale la un pacient atunci când își schimbă poziția din culcat în poziție ridicată.

Această problemă poate să fie extrem de dăunătoare, deoarece poate duce la amețeală pierderea cunoștinței în unele cazuri.

Căldura poate să agraveze simptomele existente la pacienți cu insuficiență cardiacă, la pacienți cu angină pectorală stabilă sau boală coronariană, ducând la decompensări ale acestora. Implicit, în felul acesta, datorită căldurii crește riscul unui accident coronarian major, deoarece scăderea volumului sanguin circulant duce la o lipsă a fluidității sângelui, cu o posibilitate crescută de accidente coronariene de majore.

Deci ce ar trebui să facă cardiacii, să se hidrateze adecvat, să evite expunerea la căldură mare, să poarte o îmbrăcăminte adecvată, activitatea fizică trebuie să fie adaptată căldurii și să fie atenți la orice schimbare a stării de sănătate.
În cazul bebelușilor, fie că se află în casă, fie afară, trebuie să aibă asigurat permanent confortul termic. În cazul copiilor mici și foarte mici este deficitară capacitatea de reglare a temperaturii.

Ei se supraîncălzesc mult mai ușor decât un adult și se deshidratează foarte repede.