Gabriel Păun: Stresul cauzat de căldură este atât de mare încât trecem pe modul supraviețuire!

Meteorologii anunţă că masa de aer cald din nordul Africii va face ca săptămâna aceasta şi nopţile să devină tropicale.

Articol editat de Camelia Velțan, 10 iulie 2024, 11:17 / actualizat: 12 iulie 2024, 12:08

Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală va depăşi local pragul critic de 80 de unităţi.

Meteorologii anunţă că masa de aer cald din nordul Africii va face ca săptămâna aceasta şi nopţile să devină tropicale.

Un nou val de caniculă intens şi de lungă durată afectează ţara noastră, disconfortul termic este deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală va depăşi local pragul critic de 80 de unităţi. Nici la munte nu va fi mai răcoare, pentru că se va depăşi pragul unei zile de vară. Valorile de temperaturi vor fi în creștere de la o zi la alta și local pot atinge 38-39 în partea de sud.

Potrivit ANM, deficitul de precipitaţii va continua toată luna iulie şi se va manifesta şi în prima săptămână din august, în special în jumătatea estică a ţării. E limpede ca de la an la an incalzirea globala is arata efectele din ce in ce mai intens. Activistul de mediu Gabriel Păun, președintele Organizației Agent Green, avertizează asupra unor noi recorduri de temperatură în acest an:

Trecem pe modul supraviețuire

Tiberiu Crişan: E cald la Cluj, la Bucureşti e şi mai cald. E cald şi acolo unde eşti tu?

Gabriel Păun: Lucrurile stau foarte rău şi unde sunt, sus la un gheţar în Austria, la aproape 3800 m. Tocmai am asistat la o înmormântare simbolică, un grup de alpinişti au decupat o bucată în formă de sicriu din rămăşiţa gheţarului de acolo şi literalmente înmormântează gheţarul, pentru că s-ar putea să fie ultimul an în care îl mai vedem.

Avea 4 km pătraţi, dar nu a mai rămas aproape nimic din el. Lucrurile sunt serioase, am umblat prin toţi munţii României şi chiar mă gândeam care a fost ultimul an în care am văzut zăpadă şi gheaţă rămasă peste iarnă în România; şi am localizat că a fost prin Făgăraş, prin 1997. Deci acum 27 de ani, la 2100 m, aşadar lucrurile se întâmplă repede. Sunt o combinaţie de optimism şi pesimism, pentru că niciodată nu am încetat să cred în creativitatea umană.

Nu avem tehnologia câştigătoare ca să ne debarasăm complet de combustibilii fosili, dar suntem pe drum; şi citind ştiinţă descopăr mereu tehnologii salvatoare, care sunt în stadiu de pionierat, ceea ce ne dă speranţe. Problema este că odată ce am aruncat acest dioxid de carbon în atmosferă care rezultă din arderea combustibililor fosili şi tăierea pădurilor, el rămâne acolo vreme de un secol. Iar acel gaz care ne proteja când era prea cald sau prea frig nu mai poate să-şi facă treaba,pentru că este în cantităţi uriaşe.

E nevoie de dioxid de carbon, pentru că fără el am intra din nou într-o eră glaciară. Şi oamenii de ştiinţă au făcut o chestie foarte faină când s-au gândit să ia filoane de gheaţă din Antarctica depuse în ultimul milion de ani, deci cu mult înainte să apărem noi; şi au stabilit că acele cicluri pe care le reclamă scepticii climatici sunt reale: la fiecare 100 de ani avem nişte cicluri în care dioxidul de carbon scade la 170 de părţi pe milion şi atunci clima se răceşte; şi apoi avem încălziri, când dioxidul de carbon ajunge la 300 de părţi pe milion. Acestea erau ciclurile normale.

Ce nu ştiu scepticii este că dioxidul de carbon a ajuns acum la 427 de părţi pe milion, adică la o valoare la care nu a fost niciodată de când este omul pe pământ. Şi asta este asociată 100% cu emisiile de dioxid de carbon, de care – repet – nu vom scăpa cel puţin 100 de ani, chiar dacă ne oprim astăzi, pentru că are această remanenţă în atmosferă. Clima se va încălzi în continuare în mod accelerat: deja în acest an 2024 s-au depăşit toate previziunile şi cele mai rele scenarii. Adică totul se întâmplă mult mai repede decât se credea, iar asta îngrijorează toţi oamenii care înţeleg ştiinţa.

Am înmormântat ghețarul

Tiberiu Crişan: Cât de mult se va încălzi Terra, conform scenariului celui mai pesimist?

Gabriel Păun: Am ajuns acum la acele 1.5 grade dincolo de care se crede că situaţia este ireversibilă şi începem să pierdem teritorii. Se întâmplă şi în România, chiar ministrul mediului spunea acum o săptămână că pierdem anual cel puţin 1000 de hectare de teren arabil din cauza aridizării şi a încălzirii. Cel mai rău suferă zonele de altitudine şi latitudinea nordică: nordul Scandinaviei, Canada, Noua Zeelandă, care s-au încălzit în medie cu 8-9 grade. Ne ducem către o temperatură de neimaginat pe toată planeta, pică record peste record. Am văzut acum câteva săptămâni cum mureau sute de oameni prin India şi ţările arabe, iar acum câteva zile a căzut un nou record în Las Vegas, oraşul acela care nu produce nimic, unde au fost 47 de grade la umbră. Vom asista la o cădere a recordurilor în lanţ, inclusiv la noi în România un record vechi de 44.5 grade e posibil să cadă (dacă nu la acest val de căldură din iulie, pe fond de căldură acumulată la următorul val din august). După acest val de căldură nu vom avea neapărat o răcorire: nimeni, nici măcar un meteorolog, nu poate să vadă sfârşitul actualului val de căldură. Avem un puls de aer super încins din Africa şi Ţările Arabe, care pulsează aer fierbinte în permanenţă şi fără să ajungă cu cicloni aducători de precipitaţii, ceea ce ne face să ne zbatem să supravieţuim în fiecare zi. Cine nu are şansa să stea în maşină sau la birou suferă foarte tare. Se ştie că la 35 de grade şi 75% umiditate nu poate supravieţui nici cel mai performant sportiv mai mult de câteva minute, hai o oră.

Tiberiu Crişan: Ţările care induc în atmosferă cea mai mare cantitate de dioxid de carbon nu par să ia măsuri palpabile pentru a stopa acest fenomen.

Gabriel Păun: Soluţia este să lucrăm toţi împreună, echitabil, nu să creem avantaje şi dezavantaje. Mă uitam la premierul unei ţări din Caraibe care a fost spulberată de un uragan care a venit mai devreme ca niciodată (sezonul de uragane acolo începe după 11 august). A măturat insula aceea, iar premierul a acuzat ţările dezvoltate că le-a făcut lor asta. Şi are perfectă dreptate, iată că tot cel mai amărât suferă cel mai tare.

Asta e însă vremelnic, cuţitul la os va ajunge şi în ţările dezvoltate: acest uragan, care pornise din categoria 5, a slăbit pe parcurs până când a intrat în Texas şi Louisiana, dar a făcut prăpăd pe acolo, a lăsat milioane de gospodării fără electricitate. Deci au simţit şi americanii ce li se poate întâmpla din cauza dezvoltării fără margini.

Mi-e greu să spun şi e nepopular, dar ca să restabilim ordinea şi să salvăm civilizaţia umană şi biodiversitatea va trebui să descreştem, pentru că am crescut peste măsură. Deci am consumat resursele planetei într-un ritm în care am secătuit-o şi pentru a restabili ordinea trebuie să descreştem un pic.

Nu ai cum să îmblânzeşti clima distrugând ecosistemele care încă sunt funcţionale şi care sunt scut climatic pentru oraş. Clujul cred că trebuie să regândească ideea de a face noi cartiere rezidenţiale fix pe ecosistemele funcţionale din jurul oraşului, pe lângă Făget; să se gândească la ecosisteme care sunt deja degradate şi care au nevoie la rândul lor de acel scut climatic pentru a fi reziliente.

Tiberiu Crişan / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.