Prima pagină » Campanii » Incluziv » Incluziv: Opţiuni noi de accesibilitate pentru nevăzători la Grădina Botanică din Cluj

Incluziv: Opţiuni noi de accesibilitate pentru nevăzători la Grădina Botanică din Cluj

Grădina Botanică din Cluj-Napoca aparţine Universităţii Babeş-Bolyai şi a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 septembrie 2024, 15:14

Grădina Botanică din Cluj-Napoca a redeschis în toamna trecută sectorul special destinat vizitatorilor nevăzători, cu plante distinctive prin textură sau parfum, dar şi cu inscripţii afişate în alfabet Braille. A rămas însă o problemă: faptul că sectorul nu e tocmai aproape de intrarea în Grădina Botanică, iar nevăzătorul nu are cum să ajungă la el fără ajutor şi fără complicaţii. O soluţie 100% e greu de găsit, dar se lucrează în acest moment la câteva măsuri de accesibilizare, unele tactile, altele digitale.

Grădina Botanică din Cluj-Napoca aparţine Universităţii Babeş-Bolyai şi a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Grădina acoperă o suprafaţă de aproximativ 14 hectare şi adăposteşte mii de specii de plante din diferite regiuni ale lumii. Este organizată pe secţiuni tematice, cum ar fi grădina japoneză, grădina mediteraneană şi grădina cu plante din România. Din 2023 adăposteşte şi o secţiune dedicată persoanelor cu deficienţe de vedere, la care ne propunem să ajungem împreună cu Marian Pădure, coordonator al Centrului pentru Studenţi cu Dizabilităţi din cadrul UBB. La intrarea în Grădina Botanică, în partea stângă, vizavi de casa de bilete, a fost amplasată o hartă tactilă cu ajutorul căreia încercăm să ne facem o imagine a traseului pe care-l avem de parcurs.

Marian Pădure: În partea de sus ai legenda, cu diferitele secţiuni notate cu numere şi litere. Noi căutăm nr. 5, sectorul pentru deficienţi de vedere. Simbolul de pornire e în partea de jos şi arată ca un cerc cu coadă, iar aleea principală e o linie punctată.

Andrea Nagy: Deci de la intrare până la punctul 5 e un traseu şerpuit, în care ţinem mereu stânga.

Marian Pădure: De aici ar trebui ca Step Hear să te preia pe telefon şi să-ţi indice pe unde să mergi.

Step Hear este un sistem care presupune amplasarea în teren a unor mici dispozitive numite beaconi. Aceştia transmit prin tehnologie bluetooth alerte şi indicaţii de orientare pe telefonul utilizatorului, recepţionate printr-o aplicaţie. Primele două butoane de pe ecran oferă indicaţii de orientare, în timp ce al treilea activează un difuzor cu un semnal sonor, amplasat la bifurcaţii sau la intrarea în sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere. Butonul 4 e practic o centură de siguranţă: activează un număr de telefon la care nevăzătorul poate să sune dacă s-a pierdut prin Grădina Botanică. Acelaşi sistem de orientare a fost implementat în luna februarie pentru a ajuta nevăzătorii să găsească intrarea în câte-un oficiu poştal din fiecare reşedinţă de judeţ.

Oficiul poştal nr. 1 din Cluj-Napoca, accesibilizat cu sistemul Step Hear

Beaconii bluetooth au o rază de acţiune de vreo 30 m, ceea ce înseamnă că nu ar putea fi amplasaţi în interior (de exemplu pentru a semnala ghişeele dintr-o instituţie), pentru că s-ar produce interferenţe. Sistemul devine uneori confuz când mai mulţi utilizatori încearcă să solicite deodată aceleaşi indicaţii. Dar este cea mai bună variantă în momentul de faţă, spune Marian Pădure:

Marian Pădure: Chiar de la 20-30 m în apropiere de Grădina Botanică, când crede că a trecut de Institutul Oncologic, utilizatorul poate să deschidă aplicaţia şi va auzi un bip, care semnalează că a ajuns la intrare. În Bucureşti uneori beaconii au fost furaţi de pe stâlpi (nu înţelegem de ce, pentru că nu au alte utilizări şi pot fi localizaţi de producător). Ei sunt rotunzi, cam cât o cutie de pate şi scrie pe ei Step Hear: dacă-i vedeţi, aduceţi-i la poartă, pentru că vă garantăm că nu aveţi ce face cu ei.

Andrea Nagy: Nu se putea instala covor tactil pentru ghidaj?

Marian Pădure: Luăm în calcul ideea de a avea şi covor tactil, dar costurile sunt imense. Pe lângă asta, nu poţi să pui un covor tactil pe dalele de aici. În exterior, în locurile unde nu poţi să pui covor tactil, acest sistem mi se pare foarte eficient. Şi până să punem covor tactil, avem nevoie să existe ceva. La fel cum dacă de la zona X la zona Y nu ai niciun mijloc de transport, trebuie să găseşti o soluţie, nu poţi să aştepţi 50 de ani până când o să ai bani de avioane.

Sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere are o suprafaţă de 150 metri pătraţi şi cuprinde 38 de plante, marcate pe harta tactilă amplasată la intrarea în secţiune. Informaţiile sunt afişate atât în alfabet Braille cât şi prin tehnologie NFC: adică apropiind telefonul de plăcuţa informaţională a plantei, datele sunt citite şi afişate pe ecran. Unele plante precum mărarul sau liliacul le putem adulmeca abia în primăvară; dar chiar şi acum, la început de toamnă, mai găsim suficiente specii cu frunze parfumate sau pufoase.

Marian Pădure: Plantele se mai modifică, pentru că dacă nu le merge bine în acest sector sunt mutate şi se pun altele, de aceea pe hartă le-am marcat doar cu numere. Avem în discuţie ca măcar în această zonă, pentru că observi că plantele sunt distanţate, să punem covor tactil. Atenţie: nevăzătorii nu trebuie să uite să folosească bastonul alb ca să ajungă la acest sector.

Grădina Botanică este deschisă zilnic între orele 09.00-18.00. Dacă doriţi să testaţi noile opţiuni de accesibilitate, pentru persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora intrarea este gratuită.