Nevoie urgentă de reglementări în domeniul ATI și al Paliației
Situația apărută la Spitalul Pantelimon din București a readus în atenție un subiect evitat de cei care stabilesc regulile.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 septembrie 2024, 11:30
Pacienții fără șanse de supraviețuire, dar și medicii, au nevoie urgentă de reglementări privind trierea bolnavilor – cine merge la ATI și cine la Paliație.
Situația apărută la Spitalul Pantelimon din București a readus în atenție un subiect evitat de cei care stabilesc regulile în domeniul sanitar, și anume tratamentul bolnavilor al căror deces este apropiat și inevitabil.
Iată poziția d-lui Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afectiuni Cronice din România:
Radu Gănescu: În ultima perioadă se vede din ce în ce mai mult nevoia îngrijirilor paliative, care din diverse motive financiare sau din motive de resurse umane, niciodată nu au fost pe prim plan ca și serviciu acordat pacienților din România.
Știm cu toții că îngrijirea paliativă, conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, este abordarea care îmbunătățește calitatea vieților pacienților care au boli cronice incurabile. Și atunci intervine acest serviciu care de fapt nu este numai din punct de vedere al îngrijirii pacientului. Vorbim de servicii psiho-sociale, vorbim inclusiv de componenta religioasă, care e foarte importantă, familia trebuie să se adapteze și să fie îndrumată spre a înțelege că va exista un anumit drum pe care pacientul îl va parcurge și nu există loc de întors.
Deci, ar trebui să fim foarte conștienți că orice serviciu de paliație, în primul rând trebuie să aibe, din punct de vedere logistic, spații și secții special amenajate, cât și resurse umane, oameni și bineînțeles servicii care trebuiesc decontate.
Sunt lucruri distincte, lucruri care trebuiesc făcute, o anumită logică, ordine și cu echipă multidisciplinară. Ceea ce știm cu toții că la nivel de sistem de sănătate e o problemă.
Putem să luăm exemple internaționale, să vedem serviciile de paliație din țările europene și să creăm niște protocoale absolut clare pentru orice serviciu de terapie intensivă: care sunt acei pacienți care au nevoie de servicii paliative, pot crea o comisie pentru a face astfel de separări.
Reporter: Foarte mulți consideră că paliația este de fapt o formă de eutanasie, că bolnavul trebuie tratat până moare singur și nu trebuie abandonat tratamentul, chiar dacă nu dă niciun rezultat.
Radu Gănescu: Atâta timp cât pacientul este în viață, el trebuie să aibă parte de servicii care să crească calitatea vieții. Calitatea vieții este un lucru pe care toată lumea îl spune cu ușurință, dar de fapt e foarte greu de îndeplinit.
Ce înseamnă practic îngrijirea paliativă? În primul rând, înseamnă alinarea durerii și a altor simptome care provoacă disconfortul pacientului, pentru că pacientul este într-o stare de sănătate foarte, foarte gravă.
România, din datele Organizației Mondiale a Sănătății, este cam pe antepenultimul loc în lume la consumul de medicamente anti-dureroase, opioide, adică nouă din 10 pacienți nu primesc.
Reporter: Noi ne temem de droguri, aici, da…
Radu Gănescu: Ne temem de droguri, dar trebuie să specificăm că vorbim de niște pacienți care au nevoie de îngrijiri specifice, pentru că niciun pacient nu vrea să moară și fiecare vrea să trăiască cât mai mult și normal.
Și familiile la fel, au nevoie de anumite servicii de psihoterapie care trebuiesc oferite. Ne referim la aspectele spirituale și faptul că pacienții au nevoie de îngrijire psihosocială. Vorbim de un sistem în care pacientul să fie activ până la finalul zilelor lui. Adică nu vorbim de un pacient pe care îl punem într-o cameră, închidem ușa și gata, îl lăsăm să-și ducă boala mai departe. Vorbim de pregătirea familiei și multe alte lucruri abordate de o echipă multidisciplinară. Deci, nu vorbim că ducem pacienții să îi eutanasiem. Este o nebunie! De asta este bine să lăsăm loc specialiștilor, profesorilor, medicilor, să spună exact informațiile corecte care pot fi preluate de toată lumea.
Și în partea a 2-a care e foarte importantă, reglementările, protocoalele foarte clare, adaptate la fiecare unitate medicală unde avem parte de astfel de pacienți. În momentul în care ai reglementări, nu poți să acuzi un medic de crimă, cum am văzut în ultima perioadă. Dacă ai niște protocoale foarte clare, nu poate nicio instituție judiciară, să spunem, să vină și să acuze un medic că nu-și face datoria.
Serviciile de paliație nu sunt ceva care le creem noi acuma special pentru niște pacienți care nu pot fi tratați. Așa se face în toată lumea. Spre exemplu, dacă avem un pacient în ATI care are nevoie de paliație, dar ocupă un pat de ATI pentru că n-are unde să se ducă, să poată să fie ținut în orice spital din lume mai mult de 30 de zile, pentru că sunt costuri imense pe care nu și-l permite niciun sistem de sănătate din lumea asta.
Sunt lucruri pe care trebuie să le adaptăm și sunt lucruri de care pacienții au nevoie, pentru că nici în terapie intensivă nu pot să beneficiezi de absolut orice. Familia nu poate să stea lângă el 24 din 24, cum ar fi dacă ar fi într-un serviciu de paliație, deci, vor fi beneficii enorme pentru pacienții care chiar au nevoie de astfel de servicii.
Dan Horea
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.