Ilie Bolojan: „Nu putem gândi dezvoltare fără conectivitate”

Președintele Consiliului Județean Bihor, este cunoscut pentru transformările rapide pe care le-a implementat în județ, în special în ceea ce privește infrastructura rutieră.

Articol editat de cristina.rusu, 19 septembrie 2024, 15:58

Realizarea acestor proiecte a implicat colaborarea strânsă între Primăria Oradea, Consiliul Județean Bihor și diverse surse de finanțare, inclusiv fonduri europene și credite contractate.

Bolojan a explicat că succesul acestor proiecte a fost posibil prin maximizarea finanțărilor disponibile și prin adoptarea unei viziuni complementare care să integreze toate resursele și oportunitățile.

Într-un interviu recent acordat Radio Cluj, acesta a explicat modul în care au fost realizate centurile ocolitoare în zona metropolitană a Oradiei, precum și viziunea sa pentru viitorul dezvoltării județului.

Crina Dobocan: Domnule președinte Ilie Bolojan, ați realizat enorm de multe într-un timp foarte scurt. Vorbim în special de investițiile în centurile ocolitoare. Cum ați reușit să le faceți în doi ani? Aveți o baghetă magică?

Ilie Bolojan: Da, în primul rând, n-am realizat enorm de multe și mi-am făcut datoria. Ceea ce este anormal în administrație și în politică este că a face ceva, a lăsa lucruri în urma ta, pare că este o chestiune anormală, pare că e o excepție, când noi, cei care suntem pe funcții publice, suntem de fapt obligați, exact ca și dumneavoastră, ca și jurnalist, să aveți un anumit număr de reportaje, și noi trebuie să avem un anumit număr de proiecte. Altfel ne batem joc de încrederea alegătorilor.

Una peste alta, aceste drumuri noi care s-au realizat, și unele dintre ele sunt într-o fază avansată de realizare, în principal în zona metropolitană a municipiul Oradea, sunt un răspuns la problemele pe care le-a generat, pe de o parte, fenomenul de suburbanizare (pe care l-am avut în acești ani în jurul fiecărui mare oraș din România).

Așa cum știți, noi avem o creștere a populației din zona metropolitană a municipiului Oradea, de la 20.000 de locuitori am ajuns la 60-70.000 de locuitori.

Oamenii aceștia navetează spre oportunitățile din oraș, spre locurile de muncă din Oradea, spre magazine, își duc copiii la școală ș.a.m.d. și fluxul de călători a crescut foarte mult.

Asta este o problemă și a trebuit dat un răspuns la acest fenomen.

Al II-lea răspuns trebuie dat la dezvoltare.

Nu putem gândi dezvoltarea fără conectivitate. Dacă oamenii nu pot circula, dacă oamenii nu se pot duce la locurile de muncă, nu pot să-și valorifice aptitudinile și oportunitățile datorită blocajelor, datorită diferitelor obstacole sociale, de circulație ș.a.m.d., înseamnă că acea comunitate nu se dezvoltă și deci această rețea de centuri care a fost realizată este un răspuns la aceste probleme.

Crina Dobocan: Cum s-au făcut?

Gândind un plan împreună cu Primăria Oradea, conexând toate finanțările posibile, bani europeni prin Ministerul Transporturilor, bani europeni prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, credite contractate de Consiliul Județean Bihor, alocări de la bugetul Consiliului Județean Bihor și alocări de la bugetul Consiliului Municipal Oradea.

Deci este un pachet de finanțări în așa fel încât să ne maximizăm capacitatea de a finanța astfel de proiecte, pe de o parte, și pe altă parte de a folosi orice oportunitate pe care am avut-o pentru a face proiecte complementare, în așa fel încât întregul sistem radial să funcționeze.

Deci, imaginați-vă un butuc care este municipiul Oradea, din care pleacă niște spițe. Deci, pleacă cinci centuri noi care ocolesc primele localități și ajung pe circumferința exterioară a acestei roți care este, pe de o parte, Inelul metropolitan, aflat într-o stare avansată de realizare – actualmente va fi cel din Sud (Oșorhei, Băile Felix, Nojorid), și lucrăm acuma la Inelul Metropolitan Nord, unde deja avem contestații, unde se protestează anticipat, fără să se știe traseul. Și, deci, aceasta este practice, foarte pe scurt, pentru că de proiecte, de asemenea anvergură, nu poți vorbi doar în două minute.

C.D.: Evident. Spuneți-mi, vă rog, care au fost cele mai importante provocări pe care le-ați întâmpinat în realizarea acestor proiecte?

I.B.: Toate proiectele de infrastructură nouă, că sunt drumuri noi, că sunt pasaje noi, în primul rând sunt deranjante din punct de vedere al faptului că trec peste proprietăți (în principal terenuri, în zonele urbane, pot să treacă și peste case) și deci ai o rezistență puternică la aceste proiecte.

Pentru că toți cei care sunt câștigători acestor proiecte, adică 99% din populație, stă liniștită pentru că oricum se descurcă el, iar cei care sunt ușor afectați de aceste proiecte duc o rezistența acerbă, hărțuindu-te prin procese, opunându-se, amânând, ș.a.m.d., protestând uneori, făcând scandaluri ș.a.m.d…. Ați urmărit ce s-a întâmplat în acești ani.

Toate aceste proiecte înseamnă o rezistență puternică la început și o capacitate a autorității respective de a încasa. Pentru că trebuie să faci exproprieri. Știți când expropriază Guvernul, persoana responsabilă nu este bine vizualizată, pentru că ședințele de Guvern nu sunt publice, pentru că procesul verbal nu este public.

În schimb, la o ședință de Consiliu Județean în care face o expropriere, președintele de ședință trebuie să argumenteze explicit, să susțină, în timp ce ceilalți protestează, în timp ce mai vin cei nemulțumiți din afară care cer cuvântul, în care fiecare explică cât este de grav afectat.

Sigur, anumite proiecte de genul acesta chiar afectează anumite proprietăți. Doar că, conform prevederilor legale, se fac exproprieri. Deci, partea de exproprieri și stabilirea traseului este o provocare întotdeauna și de aceea foarte multe autorități publice din România preferă să fie liniștite, să nu deranjeze, sigur, cu ghilimelele de rigoare, pe nimeni, pentru că înseamnă bătăi de cap, înseamnă conflicte și uneori există riscul mare să fii blocat, datorită unei lipse de practici unitare în instanțele din România și te poți trezi cu tot felul de anulări, de amânări ș.a.m.d. și orice proces pe care îl pierzi îți poate bloca un astfel de proiect.

Sigur, a II-a provocare este să parcurgi procedurile birocratice pentru a realiza un astfel de proiect, mai ales când vin din fonduri europene sau vin din fonduri europene în parteneriat cu altă autoritate, cum este Compania de Drumuri, unde trebuie să faci analize multicriteriale, adică să dovedești că un traseu este cel mai bun, unde trebuie să faci audituri de siguranță rutieră, trebuie să treci de vreo trei-patru comisii de specialitate care la fiecare comisie pot apărea modificări. Trebuie să-ți obții avizele de mediu de la Apele Române, de la CFR ș.a.m.d., trebuie să faci diferite studii.

Această operațiune, dacă nu ești perseverent și nu ai o echipă tehnică foarte bună, înseamnă că proiectul, de la o durată estimată de un an, doi, poate să ajungă 5 ani, 6 ani, 7 ani sau se poate amâna sinedie cum s-a întâmplat, din păcate, cu multe proiecte.

Deci, înseamnă perseverență, echipă tehnică și nu declarații politice, ci concentrarea pe proiect, așa cum ai fi manager de proiect.

Apoi, este problema finanțărilor. Gândiți-vă că nicio finanțare europeană sau guvernamentală nu-ți asigură toată suma. Aici e vorba de a face diferite aranjamente financiare.

Aranjamentul financiar înseamnă că trebuie să combini finanțările, să iei credite, cum am făcut și noi. Gândiți-vă, de exemplu, că centurile din zona metropolitană a municipiul Oradea, jumătate sunt finanțate din credite contractate de Consiliul Județean Bihor și jumătate sunt finanțate din fonduri europene.

Sigur că poți să ai critici: „de ce ai luat bani ca să faci o rețea de centuri?”

Da, e adevărat, am luat 50 de milioane de euro, dar am mai adus încă 60.000.000 euro europeni. Și practic n-am fi putut aduce bani europeni, dacă nu luam acest credit. Prin urmare, câștigurile sunt destul de mari pe termen lung pentru comunitatea noastră.

Deci aranjamentele financiare, creditele sunt o problemă. O altă provocare sunt procedurile de licitație, fiind sume mari de bani. Sunt multe societăți comerciale care depun oferte, încep contestațiile, e un fel de hărțuire de foarte multe ori, cu contestații la CNSC, apoi vine Curtea de Apel care nu se mai termină. Am avut astfel de situații în care procedurile de contractare s-au prelungit cu șase luni de zile.

Mă gândesc la Centura Beiuș. Era să pierdem finanțarea, dacă nu reușeam să o fazăm și, din nou, instanțele uneori sunt generoase cu termenele.

După aceea, vine implementarea propriu-zisă, în care de multe ori îți dai seama că proiectul are diferite probleme. Uneori, pe măsură ce se fac lucrările, constați că anumite situații din teren sunt diferite de cele care au fost estimate și, deci, trebuie să urmărești aceste proiecte.

De aceea, din păcate, în multe locuri nu se progresează, pentru că toate aceste elemente concură la întârzieri și unor la blocarea proiectelor. Dar am reușit în acești ani, cu toate întârzierile, cu toate problemele, cu toate procesele, să ne închidem proiectele.

Deci, Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor și-au închis toate proiectele. Nu spun că le-au închis perfect, nu spun că au fost cele mai bune soluții, dar ai soluții perfecte pe care nu le vei pune niciodată în practică. Sau ai soluții oportune și necesare, care nu pot fi contestate, dar care sigur, pot, fi discutate într-o formă sau alta, se pot găsi tot felul de critici. Însă a face această infrastructură este o condiție pentru o viață mai bună a oamenilor.

Gândiți-vă, de exemplu, că noi aveam două ieșiri din Oradea, cea dinspre Cluj și cea dinspre Deva, care treceau prin cele două comune – Oșorhei și Sânmartin, unde pur și simplu intrarea în Oradea, la anumite ore, sau ieșirea din Oradea era un calvar.

Adică, stăteai 10 min. – 15 min. în ambuteiaj. Asta înseamnă bani pierduți de oameni, nervi pierduți, înseamnă poluare, înseamnă un timp pe care nu-l petrec cu familiile lor sau cu afacerilor lor sau cu locurile lor de muncă.

Și aceste centuri în mod cert, și se vede din analiza modului în care, pe hărțile electronice de trafic, s-au schimbat culorile de la roșu sau portocaliu la verde. În mod cert au făcut ca circulația în aceste zone să fie mult mai fluentă.

Încă nu este totul perfect, pentru că n-am terminat proiectele.

Al II-lea pachet de proiecte este rețeaua de pasaje.

Avem șase pasaje rutiere supraterane care vor fi realizate – două din această toamnă, vom începe lucrările, și patru, din primăvara anului viitor, care vor debloca principalele intersecții ale acestor noi drumuri cu drumurile naționale sau cu Centura Oradea, în așa fel încât să existe, într-adevăr, o fluență totală și să nu mai existe aceste mici blocaje care au mai rămas.

C.D.: Și pentru că tot mi-ați aruncat mingea la fileu, urma să vă întreb care sunt proiectele viitoare. Ați început să-mi spuneți de pasajele subterane și subraterane, care alte proiecte le aveți în vizor?

I.B.: Cele mai mari proiecte pe care Consiliul Județean le derulează, într-o formă incipient, în această perioadă sunt cele de infrastructură rutieră. Avem, așa cum vă spuneam la început, un proiect important de 17 km – Inelul Metropolitan, care la o distanță de 5 km de Oradea leagă trei drumuri naționale Oradea-Cluj, Oradea-Deva, Oradea-Arad și, practice, va fi a II-a centură a municipiului Oradea.

Acest proiect de este într-o fază avansată și, în primăvara anului viitor, eu sper că la final de primăvară, în luna mai, el va fi în totalitate operațional, va descongestiona centura Oradea și va descongestiona aceste trei drumuri naționale, suplimentar față de ceea ce este astăzi la intrările în Oradea.

Alte două proiecte importante pe rutier sunt drumul turistic montan Padiș-Ic Ponor, care practic leagă cele trei județe: Bihor, Cluj și Alba, prin Munții Apuseni, care astăzi nu este modernizat și practic în multe zone este impracticabil.

Doar în perioada de vară se poate circula în zonă, dar cu mașini de teren.

Practic, acest drum va deschide circulația și va crea o nouă conexiune turistică în zona montană care leagă cele trei județe. De asemenea, drumul județean care leagă municipiul Salonta de comuna Tinca, în sudul județului Bihor, un drum important în zona de sud a județului Bihor.

Un alt proiect importantă pe care îl derulăm, și aici lucrările sunt într-o fază incipientă, este Centrul Cultural din Oradea.

Oradea are clădiri de cultură în centrul istoric, deci sunt clădiri vechi, și având în vedere că avem mai multe teatre (teatrul maghiar, teatrul român), nu avem spații suficiente.

Astfel, am proiectat un centru cultural care are o sală de evenimente de peste 1.000 de locuri și două săli adiacente, a câte peste 300 de locuri fiecare, și care va fi finalizat în cursul anului 2026.

Este un proiect de 22 de milioane de euro, finanțat parțial din fonduri europene – aproximativ opt-zece milioane de euro, iar diferența de bani va fi finanțată din bugetul Consiliul Județean Bihor.

Un alt proiect important care vine să susțină creerea de locuri de muncă la distanțe mai mari de Oradea, de unde naveta spre Oradea este foarte dificilă, la 70-80 km, este rețeaua de parcuri.

Se numesc parcuri de specializare inteligentă în terminologia de accesare a fondurilor europene. Eu le-aș spune parcuri industriale.

În fapt, este o infrastructură de drumuri, de utilități, apă, canal, gaz, electricitate, pe care o punem la dispoziția firmelor pentru a genera locuri de muncă, în patru zone situate la distanțe mai mari de Oradea. E vorba de Marghita, Aleșd, Beiuș și Stei, în așa fel încât județul Bihor să nu se dezvolte centrat exclusiv pe municipiu Oradea și în zona limitrofă, ci să se dezvolte și aceste zone.

Altfel depopularea la distanțe mai mari de municipiu Oradea va continua într-un ritm accelerat. Aceste parcuri au acest rol, pe de o parte de aduce locurile de muncă mai aproape de oameni, de a folosi forța de muncă disponibile încă în acele zone și de a crea condiții pentru a reduce deci gradul de depopulare al satelor.

V-am spus câteva proiecte importante pe care le avem în prezent în derulare.

C.D.: Vă mulțumim tare mult pentru timpul acordat și pentru împărtășirea experiențelor pe care le aveți în fruntea județului Bihor.

I.B.: Vă mulțumesc și eu pentru acest interviu.

Crina Dobocan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.