Suntem egali în bani, dar nu și-n șanse și muncim mult în ore, dar puțin în ani

Ce impact are asta asupra economiei și de ce suntem atât de departe de egalitate pe piața muncii?

Articol editat de cristina.rusu, 26 septembrie 2024, 00:00

Bun găsit la întâlnirea cu Hacking Work, eu sunt Tibi Grecu, iar împreună explorăm informații și idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu.

Avem cea mai scurtă carieră din Uniunea Europeană și suntem pe ultimele locuri în ceea ce privește rata de ocupare profesională în rândul femeilor.

Românii se pensionează după 32,2 ani de muncă, în timp ce media europeană măsurată anul trecut este de 36,9 de ani, conform Eurostat. Olandezii, suedezii și danezii își petrec cei mai mulți ani la job, iar Italia și Croația se situează la coada clasamentului, însă înaintea noastră.

Pe lângă asta, suntem singura țară din UE în care durata vieții profesionale a scăzut în ultimii 10 ani. Acesta este, cel mai probabil, efectul scăderii numărului de ani pe care femeile îl petrec în piața muncii, dar și pensionarea cu mult înainte de termen de care beneficiază mulți „speciali”.

De asemenea, România se mândrește cu una dintre cele mai mici diferențe de salarizare între femei și bărbați din Europa, de doar 4,5%. Cu toate acestea, țara noastră este pe ultimele locuri în ceea ce privește rata de ocupare profesională în rândul femeilor.

De exemplu, în 2022, doar 54% dintre românce erau angajate, comparativ cu 71% dintre bărbați, iar acest lucru ne situează pe locul trei în Uniunea Europeană la discrepanța de gen în ocuparea forței de muncă. Doar în Grecia și Italia procentul femeilor care nu lucrează e mai mare decât la noi. Pe lângă asta, în ultimii ani, numărul femeilor active în piața muncii a scăzut în România.

Problemele culturale și cele ale sistemelor de stat contribuie major la această situație, iar aici intră și stereotipurile de gen și lipsa politicilor de sprijin pentru echilibrarea vieții profesionale cu cea personală. La toate acestea se adaugă și problemele de care se lovesc femeile care revin la muncă după ce au fost în concediu de îngrijire al copilului.

În timp ce Lituania sau Finlanda se apropie de egalitatea deplină pe piața muncii, România are în continuare dificultăți majore în a asigura acces cu adevărat egal la ocuparea profesională în rândul femeilor – chiar dacă ne grăbim să ne batem în piept cu cifrele care ne avantajează.

Mai îngrijorător e faptul că această situație nu se va schimba prea curând, conform studiilor recente. Economiștii au descoperit reducerea decalajului salarial e datorată schimbărilor demografice, nu vreunei soluții moderne conștiente, care chiar dă rezultate.

Dacă totuși nu vrem să ne lăsăm (doar) la mâna trecerii timpului, experții au câteva sugestii pentru reducerea decalajului: organizațiile ar putea implementa audituri salariale regulate și transparența salarială, alături de beneficii extinse pentru concediul parental și subvenții pentru îngrijirea copiilor. În plus, flexibilitatea muncii ar putea aduce un plus de sprijin mamelor care lucrează, chiar și pe bani mai puțini.

Într-un context mai larg, aceste inegalități au un impact important asupra economiei naționale. Un studiu al Băncii Mondiale arată că o creștere a ratei de ocupare a femeilor, alături de eliminarea inegalităților dintre femei și bărbați, ar putea majora PIB-ul global cu peste 20%. Totodată, întârzierea sprijinului oferit femeilor în piața muncii riscă să agraveze decalajele existente, perpetuând astfel o economie inegală.

Tibi Grecu

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.