Ce mai citim: Recomandarea traducătorului
Emily Gerard ”Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri” - Fapte, personaje și plăsmuiri”, editura Casa Cărții de Știință, 2024 Traducere din limba engleză, studiu introductiv și note de Ana-Maria Stan.
Articol editat de cristina.rusu, 29 septembrie 2024, 00:00
Emily Gerard (1849-1908), s-a născut la Chesters, o moșie din regiunea Scottish Borders, într-o familie de mici nobili scoțieni, în care interesul pentru cultură și știință era deja o tradiție.
Volumul de față, scris și publicat în 1888 reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.
Cartea aceasta merită citită din foarte multe motive. În primul rând, este vorba despre o lucrare elaborată de o autoare, în contextul în care condeiele feminine care au acordat atenție țării noastre, mai ales cele venite din exterior, sunt destul de puține. Avem așadar de a face cu o perspectivă feminină, dar și cu una feministă, în descrierea realităților transilvănene și, parțial, a unor aspecte din viața Regatului României. Supranumită Madame Dracula, Emily Gerard este cea care l-a inspirat prin lucrările sale pe Brian Stoker în redactarea celebrului său roman ,,Draculaˮ.
Emily Gerard se dovedește a fi deopotrivă un bun etnograf și un bun reporter, căci volumul ei îmbină în mod reușit cercetarea tradițiilor și obiceiurilor locale, cu jurnalul de călătorie în sensul său clasic. Structura cărții Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri ne poartă așadar prin sate și orașe, prin diferite comunități (sași, români, țigani, secui, armeni), fără a lăsa la o parte descrierile de natură, ba chiar și reflecțiile filosofice ori politice.
Emily Gerard despre români:
Românul nu spune că un bărbat dansează cu o fată, ci că ,,o danseazăˮ, așa cum ai vorbi de învârtitul unui titirez. Acest lucru transmite impresia corectă – și anume, că bărbatul îi dirijează dansul și îi hotărăște atitudinile, astfel încât să-i pună în valoare grația și farmecele în cel mai bun mod. Astfel, aici, un bun dansator nu înseamnă un om care dansează bine el însuși, ci mai degrabă un om priceput în a evidenția două sau trei partenere deodată. El acționează, de fapt, ca un fel de showman față de mulțimea de grații aflate în grija sa, către care atrage atenția prin rime și versuri adecvate. De aceea, pentru postul de vătaf al flăcăilor sau conducător de dansuri în sat e nevoie mai degrabă să ai cea mai ascuțită minte, decât cele mai agile picioare.ˮ
Emily Gerard despre peisajele naturale din Transilvania și despre Lacul Bâlea:
De fapt, nu cred că am apreciat vreodată cum se cuvine pei-sajul montan transilvănean până când nu am fost nevoită să-l compar cu un alt peisaj. […]
După încă două ore de urcat pe valea singuratică am ajuns la destinație. Mai era un ultim perete stâncos de depășit și, după ce l-am escaladat, am stat gâfâind în fața Lacului Bâlea, un mic lac curios de sugestiv, de culoare albastră-verzuie închis, care se cui-bărea în potirul pietros format de stâncile din jur.
Nimic în afară de bolovanii cenuși care zac împrăștiați pe aici; nicio plantă în afară de mortalul omag, o plantă care crește în smocuri groase și scurte, într-o nuanță albastru-aprins; niciun semn de viață în afară de un șoim solitar care zbura deasupra capetelor noastre și câteva pene împrăștiate pe marginea apei.
Melancolia sumbră a acestui loc solitar are un farmec aparte. Acesta ar fi, într-adevăr, locul ideal pentru ca un om sătul de viață să vină să-și sfârșească zilele, iar dacă există sinucidere voluptoasă, eu cred că acesta ar fi cadrul potrivit pentru ea.
Ana-Maria Stan, traducătoarea cărții
Jane Emily Gerard (1849-1905) – scriitoare britanică, născută în Scoția, la Chesters, Jedburg, într-o familie de mici nobili, cu preocupări cultural-religioase și științifice. Convertită la catolicism, se căsătorește în 1869 cu Mieczysław Łaszowski, ofițer polonez în armata Imperiului Austro-Ungar, care va ajunge la gradul de general-maior. Ca urmare a misiunilor militare ale soțului ei, va trăi multă vreme în Europa Centrală și de Est, fiind familiarizată cu viața din Ungaria, Austria sau Polonia, în forma în care aceste țări și regiuni existau în secolul al XIX-lea.
Începând din 1879, va publica nuvele, eseuri și povestiri în diferite reviste literare și ziare din Marea Britanie, majoritatea fiind scrise în colaborare cu sora ei, Dorothea Gérard. Ca unic autor, Emily Gerard este cunoscută pentru lucrarea Transylvanian Superstitions (1885), respectiv pentru cartea de călătorie The Land Beyond the Forest (apărută prima oară în 1888), care relatează experiența șederii sale în Transilvania timp de doi ani. Este unul dintre autorii care l-au inspirat pe Bram Stoker pentru scrierea celebrului roman Dracula (1897). Lucrarea ei The Extermination of Love (1901) i-a fost dedicată scriitorului american Mark Twain, cu care Emily Gerard s-a împrietenit.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
