Prima pagină » Campanii » Incluziv » Incluziv: Paris, aur şi perseverenţă: Alex Bologa în studioul Radio Cluj

Incluziv: Paris, aur şi perseverenţă: Alex Bologa în studioul Radio Cluj

Despre această ediţie a Jocurilor Paralimpice s-au spus şi bune şi rele; cum au fost pentru judoka Alex Bologa, am aflat chiar de la el!

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 8 octombrie 2024, 00:00 / actualizat: 8 octombrie 2024, 9:12

Poate că nu am ajuns noi anul acesta la Paris, dar a ajuns Parisul la noi, sub forma unei medalii de aur.

Alex Bologa, care şi-a obţinut cu o lună în urmă singura piesă ce-i mai lipsea din colecţia de trofee sportive, a ajuns acum şi în studioul Radio Cluj pentru un dialog despre presiune şi aşteptări, îmbunătăţirea lotului paralimpic şi disciplina până şi în farfurie.

Andrea Nagy: În timpul Jocurilor Paralimpice, toată presa locală vorbea despre „clujeanul Alex Bologa”; în schimb în toată presa sălăjeană se spunea că eşti de-al lor. Aşa că te întreb ca o ţaţă ieşită pe uliţă: Alex, tu de-al cui eşti?

Alex Bologa: Din ambele locuri! M-am născut în Sălaj, am crescut acolo; dar la Cluj m-am dezvoltat ca sportiv, aici locuiesc.

Andrea Nagy: Despre această ediţie a Jocurilor Paralimpice s-au spus şi bune şi rele; cum au fost pentru tine?

Alex Bologa: Organizarea a fost excelentă. Poate că în unele sporturi mai sunt probleme de clasificare, dar în judo s-au reglat aceste lucruri, deoarece după Jocurile Paralimpice de la Tokyo din 2021 s-au reluat toate clasificările şi care nu se încadrau, au fost eliminaţi din sportul paralimpic.

Andrea Nagy: Finala de judo a avut loc în a doua săptămână a Jocurilor Paralimpice, tu în schimb a trebuit să fii acolo de la început. Ce-ai făcut între timp, ai mai apucat să vizitezi câte ceva sau ai stat să te stresezi?

Alex Bologa: Eu nu am mers la deschidere, am plecat undeva pe 1 septembrie. Nu doream să stau acolo şi să nu am partener de antrenament. Pregătirea voiam să o pot face în cel mai bun mod şi am considerat că e mai bine să mă pregătesc aici la Cluj. Clar e un stres să stai şi să aştepţi, dar asta mi-e munca, trebuie să mă obişnuiesc şi cu lucrurile acestea.

Andrea Nagy: Cum a fost atmosfera?

Alex Bologa: A fost extraordinară, păcat că România a reuşit să califice atât de puţini sportivi.

Andrea Nagy: Parcă iar a reuşit Ungaria să aibă un lot paralimpic mai mare.

Alex Bologa: Au avut undeva la 40 de persoane, în timp ce noi am avut 6. Cu o populaţie care e jumătatea României, deci diferenţe foarte mari. Şi nu numai Ungaria: cam toţi vecinii noştri au calificat mai mulţi sportivi la Jocurile Paralimpice.

Andrea Nagy: Poate se vor mai îmbunătăţi acum lucrurile, de vreme ce va fi şi escalada probă paralimpică. România are câţiva concurenţi care prestează bine la competiţiile internaţionale.

Alex Bologa: Vom vedea, deoarece e altceva când un sport e paralimpic. Odată ce un sport devine paralimpic, miza financiară e alta; şi altfel se pune accent şi în străinătate pe dezvoltarea lui, apare o concurenţă mult mai mare.

Andrea Nagy: Ai un coleg nou la judo, v-aţi antrenat împreună?

Alex Bologa: Noi am făcut pregătirea împreună, Dani e de câţiva ani la noi în sală. Trebuie experienţă şi pregătire, dar eu sunt sigur că dacă va continua în acest stil va obţine rezultate frumoase.

Andrea Nagy: Ce faci acum, te-ai întors la antrenamente?

Alex Bologa: Mai am pauză undeva la 2 săptămâni. Apoi mă voi întoarce, pentru că mai avem o competiţie în Astana.

Andrea Nagy: Reuşeşti să menţii disciplina caloriilor în perioada aceasta de pauză?

Alex Bologa: Eu stau bine în greutate, dar tot timpul sunt atent la ce mănânc. La judo, box şi alte sporturi în care depindem de greutate să concurăm, ştim cât avem de tras dacă luăm câteva kg în plus.

Andrea Nagy: Când trişezi cu o prăjitură, te gândeşti că va trebui să alergi o oră în plus?

Alex Bologa: Nu chiar aşa, pentru că tu oricum faci mişcare. Dar trebuie să fii atent la cantitatea pe care o mănânci.

Andrea Nagy: Foarte multă lume a avut aşteptări mari privind această ediţie a Jocurilor Paralimpice. Te deranjează presiunea?

Alex Bologa: Eu de obicei când e o presiune mă mobilizez foarte bine. Automat când ştii că vine ministrul, vine familia, vin mai mulţi români (mai ales că Jocurile Paralimpice s-au ţinut în Europa), lucrul acesta te motivează. Şi nu numai asta: cel puţin pe mine m-a motivat că a fost singura medalie care-mi lipsea, pentru că am vrut să am Europene, Mondiale, Jocuri.

Andrea Nagy: Acum ce te va mai motiva?

Alex Bologa: Să mă menţin cât mai mult acolo sus. Şi vreau să fiu sportivul din România cu cele mai multe participări la Jocurile Olimpice. În judo Alina Dumitru a avut 3 participări, eu vreau să ajung la cel puţin 4 participări. Ne dorim evident medalia de aur, dar orice medalie e binevenită; mai e un drum lung, nu pot să spun acum că voi lua aurul, pentru că nu se ştie ce vine din spate şi întotdeauna pot apărea surprize.

Andrea Nagy: Acum au fost surprize?

Alex Bologa: Nu au fost la mine surprize, dar au fost la alţii. De exemplu italianul care e pe locul 4 în clasament a pierdut contra celui care era pe locul 10.

Andrea Nagy: Ce consideri tu că ar trebui făcut în România ca data viitoare lotul paralimpic să fie ceva mai mare?

Alex Bologa: Eu cred că ar trebui ca antrenorii care se ocupă cu sportivi cu dizabilităţi să fie stimulaţi financiar. E mult mai greu să pregăteşti un sportiv cu dizabilităţi şi mulţi antrenori nu se încumetă, aşa că ar trebui încurajaţi cumva. Ar mai trebui un program la nivel naţional care să aducă copiii cu dizabilităţi înspre a face sport, pentru care lipseşte o strategie în acest moment.