Prima pagină » Reportaje » Războinici uitaţi şi podoabe eterne: bogăţiile aristocraţiei barbare, expuse în Cluj-Napoca

Războinici uitaţi şi podoabe eterne: bogăţiile aristocraţiei barbare, expuse în Cluj-Napoca

Despre expoziţie ne-a povestit Felix Marcu, managerul muzeului, invitat în studioul Radio Cluj.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 octombrie 2024, 17:01

Cum arăta agrafa cu care-şi prindea veşmintele o prinţesă barbară, ce standarde ciudate de frumuseţe aveau hunii şi cum încercau aristocraţii popoarelor migratoare să copieze moda de la Roma?

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei răspunde la aceste întrebări prin expoziţia Războinici uitaţi şi podoabe eterne, pe care o vom putea vizita începând din 4 noiembrie.

Bijuterii, vase din aur şi argint şi multe alte artefacte din secolele 5 şi 6 vor vorbi despre o perioadă foarte puţin cunoscută din istoria Europei din care nu prea au rămas lucruri scrise, dar în care s-au pus bazele statelor medievale de mai târziu.

Despre expoziţie ne-a povestit Felix Marcu, managerul muzeului, invitat în studioul Radio Cluj:

Barbarii la porţile Romei

Felix Marcu: Este o perioadă mai complicată, pentru că despre situaţia din Transilvania după plecarea romanilor mare lucru nu se ştia, iar sursele literare care lipsesc sunt completate în ultimii ani de surse arheologice. Şi pe aceste teritorii se perindă tot felul de populaţii barbare, dar cea mai mare parte a populaţiei care trăise în provincia Dacia rămâne pe loc, se retrage doar armata şi administraţia.
În secolul al IV-lea goţii au avut un rol foarte important şi ştim că după 378, după bătălia de la Adrianopol (când romanii sunt învinşi), goţilor li se permite să locuiască în Imperiu, ceea ce era un caz excepţional. Cu această bătălie începe decăderea Imperiului Roman de Apus, care se desăvârşeşte în 476, când Odoacru – tot aşa, de neam germanic – practic preia însemnele imperiale şi le predă lui Zenon, împăratul Imperiului Roman de Răsărit.
În secolul al V-lea se pun bazele viitoarelor state medievale, acum apar regatele vizigote şi ostrogote din Hispania şi Italia. Din stepele eurasiatice apar hunii, care în prima jumătate a secolului al V-lea constituie cea mai importantă populaţie din acea zonă. Datorită lor goţii sunt împinşi din ce în ce mai mult din teritoriile pe care le locuiau înspre sud (tocmai de aceea încep tot mai multe incursiuni înspre Imperiul Roman).
Ei aveau o aristocraţie bine stabilită, ale cărei însemne vor fi prezentate în expoziţia pe care o pregătim. În fine, o altă populaţie importantă pentru teritoriul Transilvaniei sunt gepizii.
Cele mai importante elemente, podoabe, descoperiri ale acestor trei populaţii vor fi expuse la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, aduse unele din Transilvania, altele din afara Arcului Carpatic.
Din acestea din urmă, cele mai importante sunt cele din tezaurul de la Pietroasele: Cloşca cu puii de aur, care este printre cele mai reprezentative tezaure ale goţilor.

Felix Marcu

Roma dictează moda

Felix Marcu: Podoabele spun că exista o aristocraţie care-şi dorea să fie reprezentată într-un fel anume; şi bineînţeles, copiau modelul împăraţilor romani. Una dintre fibulele pe care le vom prezenta este una descoperită la Şimleul Silvaniei şi este unicat pentru dimensiunile pe care le are, mai ales pentru o piatră de onix de foarte mari dimensiuni care o decorează. O fibulă este o agrafă care ţine veşmintele şi se poartă în zona umerilor. Şi avem câteva reprezentări ale împăraţilor romani din acea perioadă care înfăţişează şi aceste tipuri de fibule.

Andrea Nagy: Ţine veşminte mai degrabă decorative, nu şi practice; asta înseamnă că de la purtător nu era de aşteptat să facă mişcări care să-i pună în pericol veşmintele.

Felix Marcu: În cazul acesta e mai greu de explicat, pentru că provine dintr-un tezaur, nu dintr-un mormânt închis. Tezaurul de la Şimleu nu a fost adunat de arheologi, ci reprezintă practic o acumulare de aproape 100 de ani de materiale, pentru că membrii unei familii importante au adunat generaţie cu generaţie aceste bogăţii. La un moment dat le-au ascuns, evident datorită unor pericole; şi dovada faptului că într-adevăr a fost un pericol e că obiectele nu au mai fost recuperate, cei care le-au ascuns nu au mai ajuns la ele.
Monede de aur cu care erau plătiţi aceşti barbari erau topite, iar aceste podoabe pe care le vom vedea şi în expoziţie de multe ori erau făcute din topirea acestor monede, ceea ce înseamnă că aveau propriii lor artizani.
Alte descoperiri au fost făcute în morminte princiare, cum a fost mormântul prinţesei descoperite în urmă cu vreo 15 ani în interiorul castrului de la Turda, acolo au fost evident însemne ale acestei aristocraţii care apare în ruinele Imperiului Roman de Apus.

Standarde de frumuseţe

Felix Marcu: Pe mine ca specialist cel mai mult mă interesează contextul în care se încadrează aceste obiecte. Şi întotdeauna m-am aşteptat ca într-un muzeu pe care l-am vizitat să şi înţeleg contextul, să nu fie piesa expusă pur şi simplu. Aşa că încercăm să introducem vizitatorii în această epocă absolut specială care practic pune bazele viitoarelor state ale Europei şi care este aproape necunoscută.
Vom avea hărţi interactive, ca vizitatorii să vadă felul în care s-au mişcat aceste populaţii. În afară de bijuterii vor fi expuse şi alte elemente materiale, cum sunt nişte vase de bronz de mari dimensiuni, dar vor putea vedea şi nişte cranii de o formă deosebită (adică nişte cranii alungite, pe care hunii intenţionat le deformau, pentru că probabil considerau că e un semn distinctiv al acestor aristocraţi sau o altă concepţie a lor pentru frumuseţe).
Vor fi amplasate şi elemente de pedagogie muzeală, unde şi copiii vor putea sper să înţeleagă, în timp ce se joacă, contextul acestei epoci.
Vom avea inclusiv o analogie cu migraţia din ziua de azi, pentru că asta s-a întâmplat din totdeauna, cu foarte scurte perioade de acalmie.
Unele piese aduse de la Budapesta vor rămâne la noi pentru trei luni, pentru că sunt condiţionate din motive de conservare, dar expoziţia va fi deschisă până în octombrie 2025.

Vă invităm să ascultaţi dialogul integral aici sau on air în 27 octombrie, după ora 16.00, în emisiunea Duminica la radio.