S-a descoperit cea mai veche hartă din Europa

Cea mai veche hartă găsită în Europa se ascundea la Finistère

Articol editat de cristina.rusu, 24 octombrie 2024, 00:00

În 1900, preistoricul breton Paul du Châtellier a dezgropat o lespede în relief impunătoare.

Aceasta a fost păstrată în muzeul său personal până la moartea sa, apoi a fost pierdută.

Recent, cercetătorii au găsit-o, au identificat-o și au studiat-o. Potrivit acestora, este vorba despre cea mai veche hartă găsită vreodată în Europa.

Paul du Châtellier (1833-1911) a fost un preistoric renumit și președinte al Societății de Arheologie din Finistère.

În 1900, a exhumat un bloc de șist de 1,5 tone în Leuhan (Finistère). Era o lespede gravată foarte impunătoare, îngropată în movila Saint-Bélec, un morman enorm de pământ (tumul) de 40 m diametru și 2 m înălțime.

Totuși, acest tumul a acoperit un mormânt care datează din epoca timpurie a bronzului, adică între 1900 și 1650 î.Hr.

Relicva, care măsoară 2,2 m lungime și 1,53 m lățime, a fost păstrată în muzeul personal al lui Paul du Châtellier până la moartea sa, în 1911.

Aproximativ zece ani mai târziu, copiii defunctului i-au vândut colecția și lespedea s-a pierdut.

După cum a explicat Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (Inrap) într-o publicație din 6 aprilie 2021, mai mulți cercetători, printre care arheologii Yvan Pailler și Clément Nicolas au găsit lespedea în 2014.

Pentru a realiza acest lucru, au efectuat o examinare atentă a arhivelor. Au găsit-o în cele din urmă într-o pivniță a castelului Saint-Germain-en-Laye (Yvelines), care găzduiește Muzeul Național de Arheologie.

Arheologii și-au publicat recent lucrările în Buletinul Societății Franceze de Preistorie.

Ei explică că lespedea în relief are linii, puncte și cercuri. Pentru experți, este un întreg foarte coerent. Modelele se repetă și sunt legate între ele prin linii pentru a forma o rețea.

Lespedea este, fără îndoială, o hartă sau mai bine zis, o reprezentare de natură cartografică.

Totuși, harta este spartă și arheologii nu știu dacă această spargere a fost intenționată sau nu.

În ciuda faptului că lipsesc mai multe piese, documentul conține suficiente elemente pentru a sugera o reprezentare a mediului din jurul mormântului.

De exemplu, pe hartă apar un triunghi și un dreptunghi. Iar Valea Odetului formează un triunghi, iar masivul Landugal, un dreptunghi.

Chiar dacă asemănările sunt într-adevăr subiectul unei acumulări, cercetătorii erau precauți cu privire la propria lor viziune.

Prin urmare, au apelat la geomaticiana Julie Pierson. După mai multe calcule, ea le-a confirmat analiza. Potrivit dnei Pierson, liniile și alte puncte se referă de fapt la mediul din Leuhan.

Pe de altă parte, legenda lipsește. Și fără ea, este imposibil să fii 100% sigur de natura reprezentării.

În orice caz, la aproape 4.000 de ani, această hartă este într-adevăr cea mai veche hartă a Europei găsită vreodată! Rămâne totuşi o întrebare: de ce a fost păstrată într-un mormânt?

Această descoperire ridică și multe întrebări cu privire la funcția exactă a acestei hărți în contextul funerar.

Cercetătorii speculează că poate fi servit pentru a indica teritoriul unei comunități sau pământurile unei elite locale.

Includerea sa într-un mormânt ar putea fi mărturie a unei practici rituale, în care reprezentarea teritoriului însoțea defunctul în viața de apoi, simbolizând astfel controlul sau apartenența la o anumită regiune.

Această ipoteză întărește ideea că placa gravată nu era doar un obiect utilitar, ci că avea o importantă valoare simbolică și spirituală.

RADOR RADIO ROMÂNIA

Foto: captură video YouTube

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.