Filmul de weekend: Manipulare, corupție și controlul informațiilor la alegerile prezidențiale. Din filme, desigur
Alegerile prezidențiale au fascinat mereu cinematografia.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 26 octombrie 2024, 00:00
Manipulare, corupție și controlul informațiilor la alegerile prezidențiale. Din filme, desigur.
Alegerile prezidențiale au fascinat mereu cinematografia. Printre cele mai interesante și populare filme despre alegeri găsim producții care variază de la thrillere politice tensionate la satire ingenioase, fiecare cu ceva special de oferit.
Un exemplu perfect este „The Ides of March” din 2011, regizat de George Clooney, care explorează jocurile de putere și manipularea morală din culisele unei campanii prezidențiale. Ryan Gosling interpretează un tânăr consultant politic prins într-un vârtej de corupție și compromisuri. Ce face acest film special este tocmai complexitatea dilemelor morale cu care se confruntă personajele. „The Ides of March” oferă o privire realistă asupra intrigilor și trădărilor din spatele scenei politice.
La polul opus, „Primary Colors” din 1998, o dramă satirică inspirată de campania prezidențială a lui Bill Clinton, se remarcă prin interpretarea memorabilă a lui John Travolta. Acesta aduce pe ecran un politician carismatic, dar cu moralitate îndoielnică, și arată cum politica poate fi un joc al aparențelor și compromisurilor. Filmul reușește să îmbine comedia și satira cu subiecte serioase, punând în lumină ipocrizia politică.
Dacă vorbim despre filme clasice care au explorat alegerile și implicațiile acestora, „All the President’s Men” din 1976 este un titlu care nu poate fi ignorat. Deși nu este un film despre o campanie electorală propriu-zisă, el urmărește ancheta jurnalistică ce a dus la demisia președintelui Richard Nixon în urma scandalului Watergate. Cu Robert Redford și Dustin Hoffman în rolurile principalilor jurnaliști de la Washington Post, filmul este un exemplu puternic despre cum democrația depinde de o presă liberă și curajoasă.
Un alt film de referință, dar cu o abordare mai satirică, este „Wag the Dog” din 1997, care expune manipularea opiniei publice în contextul unei campanii electorale. Când un scandal amoros amenință să distrugă imaginea unui președinte, echipa sa apelează la un producător de la Hollywood pentru a inventa un război fictiv. Această satiră politică arată cum adevărul poate fi distorsionat de puterea media și de interesele politice. Ca o notă de subsol, Wag The Dog a fost lansat cu doar o lună înainde de scandalul Clinton-Lewinsky.
Revenind în zona dramelor politice realiste, „The Candidate” din 1972, cu Robert Redford în rolul principal, prezintă o poveste despre idealismul și deziluzia din spatele unei campanii electorale. Personajul său, un om politic de bună credință, descoperă treptat că succesul în alegeri presupune renunțarea la principii și adoptarea unei atitudini pragmatice. Filmul adresează întrebări fundamentale despre ce înseamnă să fii politician într-o societate modernă, iar realismul său brutal îl face să fie actual, chiar și la peste o jumătate de secol de la lansarea sa.
În fine, filmele mai devreme amintite arată că adesea puterea alegătorilor poate fi erodată prin manipulare politică, corupție sau controlul informațiilor. De exemplu, „Wag the Dog” subliniază cât de ușor poate fi distorsionată realitatea pentru a servi interese politice. În „The Ides of March”, vedem cum integritatea se pierde în fața ambițiilor. Democrația funcționează cel mai bine atunci când alegătorii sunt informați, implicați și conștienți de aceste dinamici. Așadar, o bună încheiere ar putea fi citatul din Franklin D Roosevelt – Democrația poate supraviețui doar dacă cei care-și exprimă opțiunea sunt pregătiți să aleagă cu înțelepciune. Prin urmare, adevăratul paznic al democrației este educația.
Tiberiu Crișan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
