23.000 de tineri români renunță la educație în fiecare an

Ce pierdem cu adevărat când un copil renunță la școală?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 28 noiembrie 2024, 00:00

Bun găsit la întâlnirea cu ideile Hacking Work, eu sunt Tibi Grecu, iar împreună explorăm informații și idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu.

Știai că, anual, în România, aproximativ 23.000 de elevi renunță la școală? E un număr imens, iar în spatele fiecărei cifre se află un tânăr cu vise frânte, cu provocări imense și o poveste complicată. Pentru unii, decizia de a părăsi școala vine din cauze extrem de obiective: sărăcia, lipsa accesului la resurse educaționale, sau nevoia de a contribui financiar în familie. Pentru alții, poate fi lipsa de sprijin, de motivație sau un sistem educațional care nu reușește să fie relevant și incluziv.

Abandonul școlar nu înseamnă doar oportunități pierdute pentru acești tineri, ci și un cerc vicios al sărăciei și inegalităților sociale. Consecințele se resimt nu doar în buzunarul celor care părăsesc sistemul educațional, ci și în societatea în ansamblu: o forță de muncă mai puțin calificată, un potențial creativ neexplorat și, da, un impact economic deloc neglijabil.

Un tânăr care renunță la școală are câștiguri medii pe parcursul vieții de 353.736 de euro, cu aproape 190.000 de euro mai puțin decât un absolvent de liceu. Dar să nu uităm că problema reală nu e că „țara pierde bani”. Problema e că pierdem oameni: tineri care ar fi putut deveni profesioniști talentați, lideri comunitari sau pur și simplu oameni împliniți, dacă ar fi avut acces la educația de care aveau nevoie.

La nivel național, acest fenomen ne afectează pe fiecare dintre noi. Pe de o parte, pierdem o forță de muncă calificată și capabilă să contribuie la creșterea economică. Pe de altă parte, veniturile fiscale scad, iar România se confruntă cu dificultăți economice pe termen lung. Un raport recent arată că, între 2013 și 2021, costul abandonului școlar pentru economie a fost de aproximativ 15,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă circa 5,23% din PIB. Este o povară pe care o vom resimți cu toții.

Dar nu e doar despre bani: e despre vieți care ar putea fi altfel, dacă li s-ar oferi sprijinul necesar.

E clar că trebuie să schimbăm ceva. Soluțiile există și sunt la îndemână. Experții sugerează programe de sprijin financiar pentru familiile defavorizate, investiții în consilierea educațională și reforme curriculare care să facă școala mai atractivă și mai relevantă. De asemenea, trebuie să investim în educația continuă a adulților. În 2020, doar 1% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani participau la programe de formare sau educație, față de 6,7% în 2023. Este un pas înainte, dar mai avem mult de muncit pentru a schimba cu adevărat lucrurile.

Elisabeta Moraru, membru al Consiliului Director al AmCham România (Camera de Comerț Americană în România) subliniază un lucru important:

Dincolo de statistici și analize, există o poveste umană – de potențial neîmplinit și oportunități ratate. Fiecare tânăr care părăsește școala este o poveste pe care avem datoria să o rescriem.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Tibi Grecu și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.