Reacții inexistente ale autorităților în urma manifestărilor legionare, interzise în România | FOTO
La aproape un secol de la înființarea Mișcării Legionare din România, ecourile acelei epoci sumbre nu s-au stins.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 decembrie 2024, 18:45 / actualizat: 9 decembrie 2024, 14:34
Poliţia Română a deschis o anchetă după ce mai multe persoane l-au comemorat pe liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Manifestarea a avut loc sâmbăta trecută la Tâncăbeşti.
Sâmbăta, 30 noiembrie, s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România interbelică, mişcare cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă împotriva evreilor, romilor, precum și asasinate politice.
Aproximativ 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești, lângă Bucureşti, să-l comemoreze pe Corneliu Zelea Codreanu cu slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist, interzis. La comemorare au venit participanți de toate vârstele, de la adolescenți, la pensionari şi preşedinta SOS, Diana Şoşoacă.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România monitorizează astfel de manifestări, publică anual un raport şi sesizează organele de anchetă, însă 95% din cazuri sunt clasate. Directorul institutului, Alexandru Florian:
Alexandru Florian: Institutul Ellie Wiesel condamnă acest eveniment şi consideră că el se supune chiar penalizărilor conform OUG 31/2002, care interzice negarea Holocaustului în public, promovarea simbolurilor fasciste şi legionare sau memorializarea persoanelor condamnate pentru crime de război şi genocid.
În urmă cu mai bine de 10 ani am făcut o sesizare către Parchet cu cele întâmplate şi cazul respectiv a fost clasat, deci s-a închis.
Aceste evenimente au fost inaugurate încă din perioada anilor ’90, când s-a şi ridicat acea troiţă în memoria unor lideri fruntaşi ai mişcării legionare; şi de atunci cei care au ridicat acel monument s-au îngrijit să organizeze şi acest eveniment de comemorare la care, în funcţie de ani, participarea a fost mai numeroasă sau mai puţin numeroasă, cu mai multe sau mai puţine organizaţii.
Într-un an sau doi au fost chiar şi reprezentanţi ai unor partide extremiste fasciste din Grecia sau Norvegia.
Andreea Leonid: Politicienii şi organizaţiile care promovează cultul persoanelor vinovate de genocid ar trebui să primească sancţiuni. De ce nu se aplică legea, care credeţi că e motivul?
Alexandru Florian: Ineficienţa legislaţiei penale memoriale din România. Eu cred că sunt două mari obstacole: educaţia deficitară a funcţionarilor publici (respectiv din Ministerul de Interne şi Ministerul Public), care sunt chemaţi să aplice, să cerceteze în baza acestei ordonanţe de urgenţă.
Şi când spun că este o deficienţă de educaţie mă refer la faptul că este o deficienţă de formare în domeniul istoriei recente a României: deci nu au cunoştinţe despre ce s-a întâmplat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial cu populaţia evreiască şi cea romă.
Neavând cunoştinţe şi neînţelegând fenomenul, pentru că astăzi, la atâtea decenii distanţă, a vorbi despre nişte victime – chiar dacă numărul lor este foarte mare – probabil că e o abstracţiune. Nu se înţelege contextul politic, nu se înţelege ce înseamnă să nu existe un regim democratic, când în lipsa acestuia sunt persoane practic la cheremul puterii. Iar această lipsă de cunoaştere istorică se răsfrânge în activitatea de cercetare.
Cel de-al doilea element de care trebuie să ţinem seama este că acestea sunt evenimente de nişă, sunt considerate puţin riscante; şi atunci ele se tratează undeva la „altele”, în condiţiile în care cercetările penale sunt mult mai obişnuite astăzi cu traficul de persoane, traficul de droguri, corupţie, abuz în funcţie.
Sunt câteva zeci de sesizări pe an, în acelaşi timp trebuie să amintesc că 95% dintre ele se închid încă din faza de cercetare. Cred că aceste două aspecte creează impedimente şi rezultatele acestea. Şi abia astăzi când, iată, am ajuns unde am ajuns datorită unor conjuncturi specifice, societatea şi instituţiile statului par să se trezească şi să-şi dea seama că într-adevăr avem de-a face cu un risc de extremă dreaptă în România; că este o realitate şi că trebuie să fim vigilenţi.
Centrul pentru monitorizarea şi combaterea antisemitismului din România urmăreşte modul în care autorităţile tratează aceste acte. Concluzia este aceeaşi: autorităţile ignoră majoritatea sesizărilor depuse. În cazul comemorării recente de la Tâncăbeşti, poliţia a întocmit un dosar penal. Directorul fondator al centrului, Maximilian Marco Katz:
Maximilian Marco Katz: Ce s-a întâmplat la Tâncăbeşti în 2024 s-a întâmplat şi în 2023, în 2022 şi tot aşa în ultimii 20 de ani. Nu este ceva nou, este ceva care se repetă an de an. Ceea ce este nou e că acest lucru s-a întâmplat în timpul campaniei electorale şi că la această manifestaţie grotească, care încalcă în mod flagrant legislaţia din România, a participat şi doamna Şoşoacă.
Aşadar tot scandalul care s-a iscat în jurul acestui eveniment din punctul meu de vedere are un foarte puternic iz politic. Legea românească este foarte clară pe această temă şi prevede că promovarea imaginii şi a memoriei mişcării legionare şi a criminalilor de război în România este interzisă. Această lege este călcată aproape în fiecare zi şi în mediul fizic şi în mediul online.
Noi am avertizat de nenumărate ori asupra acestor derapaje şi nimeni nu a luat în considerare sesizările noastre.
Andreea Leonid: Care autorităţi au fost sesizate?
Maximilian Marco Katz: Noi trimitem sesizările noastre la procurorul general al României şi de asemenea am sesizat şi reprezentanţii Guvernului cu care ne întâlnim în cadrul unei comisii interministeriale care se ocupă de implementarea strategiei naţionale împotriva antisemitismului.
Din păcate toate dosarele au fost clasate, în afară de unul: acel dosar care a fost deschis împotriva colonelului Zărnescu, dosar care s-a încheiat după ce el a fost condamnat.
După aceea s-a revenit asupra deciziei de condamnare cu închisoarea şi a fost amendat. Iar acest colonel Zărnescu, care face parte din echipa doamnei Şoşoacă, continuă să distribuie materiale antisemite, opinii şi idei în modul cel mai liber posibil în mediul online.
Privind spre comemorarea de la Tâncăbeşti a liderului Mișcării Legionare din România interbelică, dar şi spre contextul politic actual al creşterii extremei drepte în România, l-am întrebat pe directorul Institutului Ellie Wiesel, Alexandru Florian:
Andreea Leonid: Tradiţia legionară deschide un nou capitol în România?
Alexandru Florian: Eu sper ca după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale să se încheie. Şi în acelaşi timp, existând această trezire a societăţii civile şi a instituţiilor publice chemate să aplice legea, sper ca şi manifestările de antisemitism şi tentativele de reactualizare a mişcării legionare în România pe diverse spaţii publice să se restrângă mult faţă de ce este astăzi şi faţă de ce era în urmă cu vreo 2-3 luni, când nu toată societatea se confruntase cu ceea ce află astăzi practic din oră în oră.
Pentru că toată povestea aceasta dacă o urmărim istoric, observăm că unul din candidaţi la turul II al alegerilor prezidenţiale are în spate o activitate de vreo 10 ani în care şi-a arătat diferitele opţiuni ideologice.
A existat un proiect care astăzi este la apogeu, iar de lunea viitoare sper să fie pe o pantă descrescătoare în viteză mare.
Ascultați și varianta audio a interviului, mai jos:
CITEȘTE ȘI: Cum a apărut mişcarea legionară în România şi cum a rămas în istorie
Andreea Leonid / Andrea Nagy
Credit foto: Andrei Pungovschi/Scena 9
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
