Ce mai citim: Recomandarea librarului

Emma Moldovan ne face recomandări de cărți de iarnă pentru copii.

Articol editat de cristina.rusu, 15 decembrie 2024, 00:00

Prietenii de la Librăria independentă Bookstory din Cluj au întocmit o listă de cărți de iarnă pentru copii, unele clasice, altele în curs de apariție, pe care vi le recomandăm pentru că imediat vine vacanța de iarnă, iar copiii și nepoții noștri așteaptă să le citim împreună.

                    Iată recomandările Emmei Moldovan

Recomandări de cărți de iarnă pentru copii (și nu numai)

Șoricelul Fursec și un prieten minunat, Simona Epure, editura Dph

O carte despre prietenie, care îi învață pe cei mici să nu judece după aparențe. O prietenie adevărată implică valori precum respect, grijă, responsabilitate, iubire, generozitate și devotament, iar șoricelul Fursec are norocul să întâlnească un prieten minunat care își demonstrează prietenia prin fapte bune și îl ajută în momentele grele. Micul soricel, brutar de meserie, isi pregateste brutaria La Fursec pentru Craciun, iar noi aflam ca prietenia este o mica stea ce strălucește acolo unde este așezată.

Simona Epure este una dintre cele mai îndrăgite autoare de poezie pentru copii din țara noastră. Poeziile ei sunt minunate, amuzante si jucause. O puteti descoperi si pe Coșul Cu Pisici, pagina de Facebook a autoarei.

„Scriind cărți pentru copii, am descoperit o lume aparte, din care nu trebuie să lipsească jocul. Orice carte pentru copil trebuie să transmită un mesaj. Acesta este ca fundația unei case: nu trebuie să lipsească niciodată de la construirea unei cărți… Cărțile care sunt reluate și recitite de către copii sunt cele care au un mesaj puternic, un mesaj de care au fost impresionați, fascinați uneori, iar autorii cărților sunt chiar adevărați făuritori de mesaje.” (Simona Epure)

Pachetul roșu. Poveste despre bucuria de a dărui. Scrisă de Linda Wolfsgruber, ilustrată de Gino Alberti și publicată de editura Signatura.

O poveste plină de candoare despre bucuria de a dărui și despre grija necondiționată față de aproapele. Firește că de Craciun poți dărui cărți, turtă dulce sau chiar zâmbete.

Dar te-ai întrebat vreodată cum ar fi să-ți ambalezi prețuirea pentru Celălalt într-un… pachet roșu? Istoria obiectului misterios își are începutul într-un sat învăluit în zăpadă, în timpul vacanței Anei petrecută la bunica. Astfel, după obișnuita vizită la magazin, bunica se mâhnește de faptul că nimeni nu mai are timp să stea la taifas. Și, odată ajunsă acasă, îi vine o idee: femeia pregătește un pachet roșu care ascunde un secret.

A doua zi de dimineață, Ana și bunica ei iau pachetul roșu și pornesc la drum, întâlnindu-l pe pădurarul care locuia singur. Fetița îi înmânează acestuia darul, dar îl roagă totodată să nu îl deschidă, pentru ca ceea ce se afla înăuntru să nu se piardă. În același timp, bunica îl asigură pe pădurar că interiorul ambalajului tăinuiește ceva minunat. În urma acestei întâlniri, mirarea bărbatului este atât de profundă, încât întâmplarea trebuia degrabă povestită!

Așa că, pădurarul merge în întâmpinarea coșarului, pentru a-i împărtăși bucuria sa lăuntrică, dăruindu-i tocmai pachetul roșu. Și coșarul îl dă mai departe – Antoniei, fetița cu febră. Iar aceasta, și mai departe prietenilor ei. În final, pachetul roșu ajunge iar la bunica, găsind-o, de astă dată, pe peronul gării, tristă din pricina plecării nepoatei.

Așadar, perindarea pachetului roșu printre locuitorii satului începe și se sfârșește în același punct: brațele bunicii. În această lumină, pachetul roșu devine pretextul care oprește timpul în loc, permițându-le oamenilor să se observe, să dialogheze, să empatizeze. Ba mai mult decât atât, prezența lui scoate la iveală altruismul și generozitatea, întrucât niciunul dintre beneficiari nu-și păstrează darul pentru sine. Iar odată cu redirecționarea, fiecare posesor temporar propagă asupra aproapelui urarea de noroc și fericire, secretul obiectului buclucaș fiind în felul acesta desvrăjit.

Trezirea, Somnorilă! A venit Moș Nicolae, scrisă de Eleonore Schmid, editura Frontiera, 2024

A venit iarna și animalele pădurii se pregătesc să-l întâmpine pe Moș Nicolae. Oare va rămâne treaz și micul pârș căruia i-a venit timpul de hibernare? Povestea cu ilustrații clasice a autoarei elvețiene Eleonore Schmid se petrece în preajma zilei de Sfântul Nicolae, într-o pădure în care a sosit frigul. Un mic pârș, pe nume Glisglis, se pregătește de hibernare încă de la sfârșitul toamnei. Doarme mult, se va trezi abia în primăvară. Nu degeaba i se spune Somnorilă.

Și totuși, Glisglis își dorește mult să-l vadă pe Moș Nicolae! Ah, dacă ar ști cum să facă să rămână treaz! Neștiutor, le cere ajutorul unor prieteni din pădure. Mai întâi ciocănitoarei. Pe urmă, veveriței. Apoi bufniței. Oare care dintre ele își va aminti de micul pârș în noaptea cea mare? În acea noapte, zăpada scânteiază minunat, iar animalele nu se mai tem unele de altele. Este noaptea în care a venit Moș Nicolae, care asa cum stim nu uită pe nimeni. Micul pârș va avea parte de surpriza vieții lui, spre bucuria tuturor copiilor care îi vor citi povestea.

Eleonore Schmid (1939–2001) s-a născut în Elveția. După absolvirea Universității de Științe și Arte Aplicate din Lucerna, a fost grafician de carte și ilustratoare de reviste și jocuri pentru copii. Primele cărți ilustrate i-au apărut la New York, unde a locuit timp de trei ani. După o perioadă mai lungă petrecută în Mexic, s-a întors în Elveția, unde a trăit tot restul vieții. Peste treizeci de cărți pentru copii îi poartă semnătura.

Lordul Ler și Bradul de Crăciun, de Robert Barry, Traducere: Florin Bican, în curs de tipărire la editura Povestela Ofir.

E ziua de ajun, iar Lordului Ler tocmai i s-a livrat brăduțul de Crăciun. Doar că brăduțul e ditamai bradul, e „bradul brazilor”, și este prea înalt ca să încapă în salon. Așa că Lordul Ler îi taie bradului puțin din vârf, cât să se potrivească în casă. Vârful tăiat trece prin ajustări succesive, într-o istorie care se repetă, și ajunge să facă înconjurul pădurii, din vizuină în vizuină, spre bucuria animalelor care îl găsesc si a copiilor care citesc sau asculta povestea.

O poveste clasică, plină de haz, care contribuie de generații la bucuria Crăciunului, publicată prima dată in anul 1963.

Când Moș Crăciun a căzut din cer, Cornelia Funke, editura Rao

N-a mai rămas decât un singur Moș Crăciun după ce Marele Consiliu de Crăciun a preluat frâiele chestiunii cadourilor. Iar acest singur Moș Crăciun autentic, Nikolas Crăciunel pe numele lui, nu ar avea voie să profeseze. Dar lui nu-i păsa. Împreună cu renul său, câțiva îngeri și spiriduși, el are grijă, deja de ceva ani, ca măcar unora dintre copii să le fie îndeplinite „adevăratele” dorințe. El împarte cadouri ce nu pot fi cumpărate cu bani.

Detaliile minunat de creative, personajele amuzante, aventura, pericolul, umorul și un Moș Crăciun tânăr și viteaz care luptă să păstreze magia Crăciunului, fac din această carte o lectură perfectă de iarnă și o deosebesc de cele obișnuite de Crăciun.

Celebra și îndragita scriitoare germană a activat întreaga viață în universul copiilor: a făcut mai întâi studii pedagogice la Universitatea din Hamburg, a lucrat apoi cu copii din medii defavorizate și ca ilustrator de carte, moment în care și‑a dat seama că ar prefera să scrie ea însăși povești. Prima carte a scris‑o la 35 de ani și până acum a strâns câteva zeci, traduse în peste 30 de limbi si a vândut peste 20 de milioane de exemplare din cărțile sale în întreaga lume.

Uimitoarea călătorie a spiridușului Scorțișoară, Andreea Răsuceanu, Humanitas Junior, 2024

A fost odată ca niciodată un spiriduş într-atât de mic, încât îşi făcuse casă într-o trăistuţă fermecată. Acolo bea ceai parfumat, mânca banane şi, mai presus de toate, citea poveşti la lumina lumânării. Cărţile îi colorau visele, care îl purtau uneori prin lumi fără seamăn; alteori spiriduşul nostru călătorea de-adevăratelea, prin lumea cea mare şi plină de minunăţii: prin Africa arsă de soare, la albul Pol, pe marea înspumată, legănat de o corabie de piraţi, prin ţara pagodelor frumos împodobite… Şi ar mai fi călătorit încă mult şi bine, dacă n-ar fi descoperit într-o bună zi ceea ce căuta de multă vreme: prietenia adevărată şi bucuria nemărginită care răsare în sufletele celor asupra cărora singurătatea nu mai are nicio putere.

Povestea spiriduşului Scorţişoară a început într-o seară, când deodată pe fereastra deschisă au intrat vocile gălăgioase ale copiilor care ieşeau de la şcoală. Mi-am imaginat cum ar fi fost dacă printre ei ar fi apărut dintr-odată o fiinţă din altă lume, un spiriduş călător. Oare l-ar fi observat cineva?

Am vrut să scriu o poveste care să-i facă pe copii să se îndrăgostească de citit. Călătoria spiriduşului Scorţişoară, pe mare şi pe uscat, la Polul Nord şi în îndepărtata Africă, e în acelaşi timp una prin universul cărţilor, o metaforă a lumilor pe care le purtăm în noi, indiferent unde ne-am afla.“

Andreea Răsuceanu este scriitoare și critic literar. Cărțile ei au primit numeroase premii importante și nominalizări și au fost traduse în spaniolă, franceză și bulgară. Este autoarea romanelor Vântul, duhul, suflarea (2020), pentru care a primit Premiul Academiei Române pentru proză (2022), O formă de viață necunoscută, ca sa numim doar doua dintre cele mai cunoscute scrieri de proza, iar aceasta este prima sa carte pentru copii.

Cizmarul și spiridușii, de Jim LaMarche, editura Cartea Copiilor, o noutate în portofoliul editurii, și una dintre cărțile pe care le vom călători la atelierul sâmbăta de poveste din această săptămâna la Bookstory.

Lui Jim LaMarche i-a plăcut Cizmarul și spiridușii de când era copil și totdeauna și-a dorit să ilustreze acest frumos basm al Fraților Grimm despre bunătate și speranță. La început s-a gândit ca ilustrațiile sale să se inspire din lumea de azi, dar în cele din urmă, spune Jim LaMarche, „mi-am dat seama că nu eram pregătit să desenez spiriduși care fac bascheți”. Cu atât mai bine pentru noi, cititorii!

„Trăia odată un cizmar cumsecade, care, urmărit de ghinion, ajunsese foarte sărac.“ De ce a ajuns cizmarul sărac? Și de ce l-au ajutat spiridușii? Pentru că era bun la suflet? Pentru că era priceput în meseria sa? Sau poate pentru că nu s-a dat bătut și a mers mai departe, încrezător în propriile puteri? Bune întrebări. Nici Frații Grimm, în basmul original, nici Jim LaMarche în ilustrațiile sale nu fac greșeala de a da vreo explicație. Sub simplitatea aparentă, cartea ne provoacă să cădem pe gânduri, ca orice poveste bună. Este oare lumea un loc în care binele este mai puternic? Și ce putem să facem, fiecare după puterile sale, ca să fie așa?

Jim LaMarche ne povesteste așa despre el:

Am crescut într-un mic oraș din Wisconsin, SUA, oraș al cărui suflet era râul Milwaukee. Vara mă plimbam cu pluta pe el și înotam. Iarna patinam în lungul lui kilometri întregi. Primăvara și toamna, tata ne ducea în excursii cu canoea și admiram în tăcere malurile străbătute de căprioare, ratoni sau vulpi și pajiștile cu mii de stârci și gâște sălbatice. Și aproape tot anul pescuiam.

Mă simt foarte norocos că am ajuns să fiu ilustrator de cărți pentru copii. Până la urmă, poate că nu e ceva atât de diferit de visul meu din copilărie de a fi magician. Doar cu o foaie albă de hârtie și fără nimic ascuns în mânecă, pot să creez ceva ce nu a mai existat vreodată. 

Zile line de citit!

Emma Moldovan, Librăria independentă Bookstory din Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.