Ascultă Radio România Cluj Live

”Doamna din spatele ferestrei”- interviu cu fiul Doinei Cornea

(Interviu cu Leontin Hotațiu Iuhas, președintele Fundației Doina Cornea)

”Doamna din spatele ferestrei”- interviu cu fiul Doinei Cornea

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 17 decembrie 2024, 11:00

Leontin Horațiu Iuhas: Societatea românească era amuțită și [Doina Cornea] a încercat să-i determine pe oameni să gândească, să nu-și mai țină operele în sertare. A multiplicat cărți, a făcut acele samizdate: Mircea Eliade, Ștefan Lupașcu, Constantin Noica… Se publicau unele cărți, dar într-un tiraj foarte mic și nu prea apăreau în librării, lumea nu ajungea la ele. Ea [Doina Cornea] dacă obținea o carte, o multiplica. Samizdatele, mama le bătea la mașină în câteva exemplare și mai dădea și la xerox să le multiplice. Era un grup de persoane care o sprijinea. Existau xeroxuri, însă doar în câteva întreprinderi. Sigur, trebuia să aibă și oarecare curaj cel care multiplica.

 

Vă invităm să ascultați interviul realizat de Alina Vigoniuc cu Leontin Horațiu Iuhas, președintele Fundației Doina Cornea:

 

 

Misiunea fundației este păstrarea vie a memoriei doamnei Doina Cornea, inventarierea, arhivarea, conservarea și punerea în valoare a întregii opere și a tuturor documentelor rămase la plecarea acesteia, inclusiv cele ale fiicei acesteia, Ariadna Combes, realizarea de acțiuni educative în spiritul doamnei Doina Cornea și nu în ultimul rând, realizarea de acte de caritate. Doina Cornea a fost, în anii ´80, printre puținii opozanți ai politicilor lui Nicolae Ceaușescu. (https://fundatia-doinacornea.ro/)

Doina Cornea: Scrisoare către cei care n-au încetat să gândească, trimisă la Europa Liberă în 1982

Prin dumneavoastră, mă adresez tuturor celor care mai vor să gândească în ţara aceasta, oamenilor de bună-credinţă care doresc să contribuie, prin efortul lor, la stăvilirea prăbuşirii care ne ameninţă. Am convingerea că nici un efort, cât de infim ar părea, nu este zadarnic şi sper că scrisoarea mea poate fi un prilej de reflecţie. Greutăţile care s-au abătut asupra noastră m-au făcut să meditez asupra cauzelor mai adânci care le-au provocat. În emisiunile dumneavoastră invocaţi de cele mai multe ori cauzele imediate, de pildă o economie greşit concepută, centralizarea excesivă a puterii, în ultimă instanţă sistemul nostru economico-social atât de rigid. Eu, trăind aici, ca profesoară, întrezăresc o cauză mult mai generală şi mai adâncă a acestei catastrofe: este vorba de devalorizarea culturală şi spirituală a societăţii noastre, în urma impunerii unei ideologii reducţioniste, sterilizante. Mă întreb cum s-a putut ajunge aici, mă întreb, mai ales, dacă nu cumva fiecare dintre noi, indivizi mărunţi şi neînsemnaţi, nu are şi el o vină în toate acestea. Dacă ne privim bine, până în adâncul sufletului, nu vom găsi oare atâtea compromisuri încheiate, atâtea neadevăruri acceptate şi difuzate?

O elită purtătoare de cultură şi de tradiţie intelectuală a fost de la început brutal suprimată. Consecinţele acestei crime (comisă în anii ’50, dar şi în continuare, sub forme mai atenuate) faţă de poporul nostru se fac simţite acum din ce în ce mai mult. Cât despre poporul însuşi, lipsit de modelul spiritual pe care i-l oferea elita de altădată, dislocat de la locul lui de baştină datorită nefireştilor schimbări economico-sociale, şi-a pierdut de mult conştiinţa şi tradiţia păturii sociale căreia îi aparţinea. Ţăranii noştri, purtători de valori latente, au devenit dezrădăcinaţii de la periferia oraşelor. Muncitorii au fost ei înşişi slăbiţi, în calitatea lor de clasă, de această invazie eterogenă. Intelectualii, recrutaţi la repezeală în funcţie de criterii politice, fără studii solide şi fără tradiţie, sunt incapabili să constituie un model spiritual. Datorită înlesnirilor nemeritate care stau la baza ascensiunii lor, ei acceptă pactul compromisurilor. Tradiţia veche – sau ce a mai rămas din ea – este înecată în această confuzie generală.

Am devenit un popor fără o scară de valori morale şi spirituale. Un popor hrănit doar cu lozinci reducţioniste, stereotipe, omogenizante şi care înăbuşă, prin frecvenţa lor obsedantă, orice deschidere spre adevăr, spre înnoire, spre creaţie. Cred că acest proces de secătuire spirituală stă la baza tuturor neajunsurilor pe care le trăim, căci, prin forţa lucrurilor, societatea decade când indivizii se degradează, când indivizii îşi pierd spiritualitatea.

Noi, intelectualii de azi, asistăm pasivi la o regretabilă pervertire a conştiinţelor. Simţim cu toţii cum valorile morale veritabile sunt discreditate şi nu ne împotrivim: solidaritate umană, dragoste de muncă, cinste, curaj, demnitate au devenit vorbe goale. Noţiuni ca patriotismul, libertatea şi independenţa naţională servesc acum numai la trădarea istoriei şi la distrugerea sentimentului patriotic. Locul valorilor morale a fost luat de valorile materiale. Majoritatea concetăţenilor noştri, indiferent de categoria lor socială, nu mai cred decât în situaţie, bani, relaţii şi confort. Rupţi de un adevăr interior, spre care şcoala şi familia au fost incapabile să-i ghideze, ei cad pradă lăcomiei şi totodată fricii de a nu şi-o putea satisface.

Dacă vrem să depăşim această tragică situaţie, se impune o întoarcere spre spiritual –valoare maximă, generatoare de inteligenţă, de etică şi de cultură, de libertate şi de responsabilitate. Numai un astfel de climat ar putea favoriza apariţia unei noi elite intelectuale. La formarea inteligenţei de mâine, noi, educatorii, avem un rol de primă importanţă. Totodată suntem responsabili de etica şi de spiritualitatea acestui popor. Să nu uităm că fiecare atitudine spirituală individuală contează în mersul istoriei. Să încetăm de a mai forma un tineret infirm: servil, lipsit de curaj şi de personalitate, interesat şi gata pregătit (încă din grădiniţă!) pentru cele mai cumplite compromisuri! Să nu-l mai expunem, zilnic, prin laşitatea noastră, la atitudini oportuniste şi ipocrite! Prin atitudinea noastră de conformism total şi de excesivă prudenţă (deseori nejustificată!) contribuim, zi de zi, la debilitarea morală a neamului nostru.

 

 

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Zeii din ruinele romane
Reportaje miercuri, 4 decembrie 2024, 12:49

Zeii din ruinele romane

Sorin Nemeti este responsabilul științific al castrului roman de la Potaissa și profesor universitar la catedra de Istorie Antică și Arheologie...

Zeii din ruinele romane
Cei muncitori, cei iuţi şi cei frumoşi: Cum e viaţa în singurul spital non stop pentru cai din România | FOTO
Reportaje marți, 3 decembrie 2024, 09:35

Cei muncitori, cei iuţi şi cei frumoşi: Cum e viaţa în singurul spital non stop pentru cai din România | FOTO

Clinica Ecvine de la USAMV Cluj este singurul spital de cai din România cu funcţionare non stop, ceea ce o face un punct de reper pentru...

Cei muncitori, cei iuţi şi cei frumoşi: Cum e viaţa în singurul spital non stop pentru cai din România | FOTO
Mănăstirea Prislop păstrează cu sfințenie moaștele Sfântului Andrei
Reportaje vineri, 29 noiembrie 2024, 15:59

Mănăstirea Prislop păstrează cu sfințenie moaștele Sfântului Andrei

Situată într-un loc pitoresc mănăstirea Prislop din localitatea Boiu Mare, Maramureș păstrează cu sfințenie moaștele Sfântului Andrei....

Mănăstirea Prislop păstrează cu sfințenie moaștele Sfântului Andrei
Să ne cunoaștem artiștii locali | FOTO
Reportaje vineri, 29 noiembrie 2024, 11:27

Să ne cunoaștem artiștii locali | FOTO

Un album cu cântece pentru copii, în maghiară, sau un spectacol lectură despre seniori și lecțiile pe care le putem învăța de la ei,...

Să ne cunoaștem artiștii locali | FOTO
Reportaje luni, 25 noiembrie 2024, 13:27

Povestea globurilor de sticlă de la Cluj-Napoca

La Cluj-Napoca există o fabrică de globuri înființată în urmă cu 30 de ani și care, de atunci, are activitate neîntreruptă. Globurile de...

Povestea globurilor de sticlă de la Cluj-Napoca
Reportaje sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 00:00

Născuți din inimă, de la orfelinatele din ’89 până la realitățile adopției azi în România

O perspectivă sociologică asupra adopției în România, din anii 90 încoace, și-a propus cartea Născuți din inimă a autorului Liviu...

Născuți din inimă, de la orfelinatele din ’89 până la realitățile adopției azi în România
Reportaje vineri, 22 noiembrie 2024, 15:33

Atelierul unde cărămizile vechi capătă o nouă viaţă, iar oamenii o nouă şansă

Dacă ar fi să se identifice cu o singură piesă din munca lui, Codruţ Bogdan ar alege să fie o cărămidă imperfectă: cărămida aceea la care...

Atelierul unde cărămizile vechi capătă o nouă viaţă, iar oamenii o nouă şansă
Reportaje miercuri, 20 noiembrie 2024, 11:37

Turism medical în România

Peste 125 de milioane de lei au lăsat anul trecut în țară turiștii veniți la tratamente medicale în România, potrivit datelor Institutului...

Turism medical în România