Rizz, ghost, bestie – cele mai noi expresii din palmaresul ”Generației Z”

I-am provocat pe mai mulți studenți să ne spună un cuvânt specific Generației Z și să ni-l explice.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 22 decembrie 2024, 00:00 / actualizat: 23 decembrie 2024, 13:08

De-a lungul timpului, limbile de pe întreg pământul s-au modificat în funcție de influențe, împrumuturi lingvistice și de o mulțime de alte motive. Când vine vorba de limbajul colocvial, oamenii au avut ocazia în nenumărate rânduri să-și arate creativitatea. Generația Z este expertă în această muncă de creație a unui nou vocabular, pe care îl dezvoltă din ce în ce mai mult pe zi ce trece.

I-am provocat pe mai mulți studenți să ne spună un cuvânt specific Generației Z și să ni-l explice.

Haideți să vedem care sunt cele mai noi expresii utilizate în rândul tineretului. Dacă credeați că unele cuvinte precum „cool”, „mișto” sau „boss” vă depășesc, priviți o serie de expresii din palmaresul generației Z.

Iată o mică parte din răspunsurile studenților:

Student 1: De exemplu o fată și un băiat vorbesc, ies împreună, se simt bine împreună, fata are impresia că este împreună cu acel băiat, însă băiatul nu dorește absolut nimic cu ea și o consideră mai mult o prietenă. La asta se referă SITUATIONSHIP-ul adică e mai mult o situație, nu este nici relație dar nici prietenie.

Student 2: Ghost sau ghosted. Gen când vorbești cu un tip și ieșiți la un date și ziua următoare îi scrii, și n-ai pe ce să scrii că ți-a dat block sau nu știu, nu-ți mai răspunde la mesaje și, după aia, după 3 săptămâni apare înapoi și te întreabă așa un <> tu îi răspunzi și, după aia, iar îi ia 3 zile să-ți răspundă la mesaj. Ieșit la un date și asta a fost tot.

Student 3: Un termen folosit foarte frecvent este RIZZ care vine de la carismă și înseamnă că ești foarte carismatic, știi să vorbești în special cu fetele, să flirtezi cu ele și cam atât.

Student 4: Un termen mai nou folosit de generația Z este DELULU, care descrie o persoană care are niște așteptări nerealiste și vine cumva de la cuvântul ”delusional” din engleză.

Student 5: Un termen pe care îl folosesc și eu este PERIOD, adică cumva chestia asta marchează finalul unei propoziții și nu mai e nimic de adăugat după. Punct și atât.

Student 6: Un termen pe care îl folosesc este BESTIE (engleză). Te adresezi cu acest cuvânt unui prieten apropiat. Eventual și POKIE. E o poreclă drăgăstoasă, de obicei folosită pentru cineva drag.

Student 7: Un termen mai nou folosit cel puțin de anul ăsta din vară este CIULO. Vine de la Marcel din Insula Iubirii, o ispită, care descrie cumva o persoană mai nebunatică, mai funny.

Să recapitulăm, deci:

„Rizz”: o persoană carismatică. De regulă, rizz face referire la o persoană cu un farmec aparte.

„Ghost/ghosted”: când vorbești constant cu o persoană, poate chiar ieșiți dar totul se întrerupe brusc. Persoana respectivă nu-ți mai răspunde la telefon și poate, cu puțin noroc, revine mai târziu. Revine, dar pentru un scurt timp.

„Bestie” (din engleză): persoana care îți este cea mai apropiată din punct de vedere prietenesc și care are statutul de „cel mai bun prieten”.

Mai jos, materialul pe larg:

Aflat în plină expansiune, lexicul tinerilor poate căpăta proporții nebănuite. Poate, cine știe, cuvintele pe care le rostesc astăzi se vor regăsi și în DEX sau limbajul uzual al tuturor generațiilor.

Întrebat ce îi determină pe tinerii din Generația Z să-și creeze un nou limbaj prin importarea cuvintelor din diferite surse, sociologul Valentin Rațiu a răspuns:

Rareș Vrăbieș: Ce-i determină pe tinerii din generația Z să își creeze un nou limbaj, prin importarea unor cuvinte din seriale, programe TV sau alte limbi?

Valentin Rațiu, sociolog: Din punctul meu de vedere, accesul pe care îl au la rețelele de socializare. Dacă este să ne referim la tinerii din generația Z, vorbim despre nativ digitali. Niște tineri care s-au născut cu calculatoarele în față, da, și cu smartphone-urile în mână. Și aceștia au un acces facil la o diversitate de conținut global. Și bineînțeles că aceste surse reprezintă un rezervor de expresii pe care ei le integrează destul de rapid în comunicare, aliniindu-se astfel trendului global, fapt care nu le era atât de facil celorlalte generații.

Rareș Vrăbieș: Cum influențează adaptarea unui astfel de limbaj relaționarea cu ceilalți din jur, care nu sunt din aceeași generație cu ei?

Valentin Rațiu, sociolog: Cred că e foarte important ca atunci când vorbim despre relaționări între generații, fiecare reprezentant al anumitei generații să înțeleagă că are de-a face cu un reprezentant al celeilalte generații și aceștia să se apropie, să fie conștienți de acest lucru și să facă pași unul înspre celălalt.
Un aspect foarte important din punct de vedere sociologic este dat de coeziunea socială din trei indivizi, care din punctul meu de vedere, lipsește cu desăvârșire din ce în ce mai mult astăzi.
Dacă este să punem în aceeași cameră, să facem un exercițiu: dacă este să punem în aceeași cameră o persoană de 20 de ani și una de 60 de ani, există, într-adevăr, acest risc ca cele două persoane să nu se înțeleagă din pricina limbajului.
Asta e realitatea socială de acum și de asta cred că fiecare dintre actori, în cazul de față, cei doi actori să fie conștienți de specificul limbajului fiecăruia în parte și să arate deschidere la dialog. În niciun caz să nu pună etichete.
 

Cu toate că tinerii stau cel mai mult pe telefoane și calculatoare, o mare parte din timp și-o petrec la școală. Aflăm și părerea profesoarei de limba și literatura română Luciana Andronic, de la Colegiul Național George Barițiu din Cluj-Napoca:

Luciana Andronic – profesoară: Referitor la invazia unor termeni, am câteva observații. Constat că există o tendință de exprimare mult mai colocvială decât în alte epoci sau la altă generație. Chiar am posibilitatea să compar cu primele generații de când lucrăm în învățământ și generațiile actuale.
Sunt foarte atenți, pragmatici la expresii simplificate, la sensuri proprii ale cuvintelor, ignoră sau elimină din exprimare sensuri figurate. Și mie mi se pare un fenomen îngrijorător ca tendință: să nu valorizeze această profunzime a limbajului și a trăirilor umane.

Rareș Vrăbieș: Cum v-ați acomodat dumneavoastră, ca profesor, la acest nou mod al tinerilor de a se exprima?

Luciana Andronic – profesoară: Totuși, nu putem să ignorăm faptul că generațiile se schimbă, că limba este un proces dinamic și, prin urmare, permite fiecărei generații să aducă sensul, sensurile, chiar să inoveze lexical. Așa că încerc să îi educ nu numai după vechile canoane, ci să folosim tehnologia. Suntem în plină revoluție de digitală.
Să fim contemporani e o provocare permanentă, zilnică, să fii contemporan cu elevii tăi. Și întotdeauna educarea înseamnă să clădești ceva nou pe conținuturi existente.
 

Viitorul lingvistic al generației Z poate suna din ce în ce mai abstract pentru celelalte generații. Cu toate acestea, odată cu accesul din ce în ce mai mare la social media, poate barierele dintre tineri și adulți se vor rupe mai ușor decât ne-am fi așteptat.

Rareș Vrăbieș

Foto: Pexels

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.