Prima pagină » Cultural » TEZAURE UMANE VII, pe scena Radio Cluj

TEZAURE UMANE VII, pe scena Radio Cluj

Eveniment special la Radio Cluj, de Ziua Culturii Naționale, cu participarea Tezaurelor Umane Vii din Transilvania.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 ianuarie 2025, 12:32 / actualizat: 10 ianuarie 2025, 14:10

Din anul 2010 până în prezent, peste 100 de români au primit din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale titlul de „Tezaur Uman Viu”, o inițiativă UNESCO. În urma demersurilor realizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Clujul deține 15 titluri de „Tezaur Uman Viu”.

Vă prezentăm în cele ce urmează scurte note biografice despre fiecare dintre aceștia.

NICOLAE VĂDAN, meșter de instrumente muzicale din lemn, Râșca, jud. Cluj

Nicolae Vădan construiește exclusiv instrumente din componența mai vechii formule tradiționale a trio-ului transilvan: ceteră (vioară), contră (violă) și gordon (un violoncel legat pe după gât), astăzi reprezentat de instrumentele moderne: vioară, violă și contrabas. De asemenea, continuă tradiția de confecționare, învățată în atelierul predecesoriului său, reparatorul de instrumente Pavel Onoaie, care a fost îndrumat de lutierul ceh Jan Maracek, refugiat de război la Cluj-Napoca.

În realizarea acestor instrumente, Nicolae Vădan utilizează numai lemn din pădurile românești, cu prioritate din Munții Apuseni, din apropierea satului său de origine (com. Râșca, jud. Cluj). În același timp, probează instrumentele de unul singur, întrucât cunoaște arta interpretării instrumentale de la tatăl său, care a fost unul dintre „ceterașii” munților Apuseni, și abordează un stil de interpretare propriu și inconfundabil, învățat din satul natal, conform folclorului muntenesc.
Lutierul Nicolae Vădan a primit în anul 2018 titlul de „TEZAUR UMAN VIU”.

Până acum construit până acum aproape 100 de instrumente performante, care corespund nu doar interpretării muzicii populare, ci și celei clasice. De-a lungul timpului a câștigat încrederea instrumentiștilor amatori și profesioniști din țară, dar și din străinătate. Deseori este căutat la atelierul de reparații al Academiei Naționale de Muzică «Gheorghe Dima» Cluj-Napoca de instrumentiști profesioniști.

Nicolae Vădan/Foto: Nicu Cherciu

𝙑𝙞𝙤𝙧𝙞𝙘𝙖 𝙏𝙧𝙞𝙥𝙤𝙣 „𝙖 𝙋𝙤𝙥𝙞𝙞 𝙄𝙪ă𝙣𝙪𝙡𝙪𝙞” 𝙙𝙞𝙣 𝙉𝙚𝙜𝙧𝙚𝙣𝙞 – 𝙏𝙚𝙯𝙖𝙪𝙧 𝙐𝙢𝙖𝙣 𝙑𝙞𝙪

Țesătoarea Viorica Tripon din Negreni, „a Popii Iuănului”, așa cum o stiu sătenii, este un adevărat tezaur viu al tradițiilor și obiceiurilor populare. Încă din copilărie a învățat să urzească, să pună războiul de țesut și să țeasă, transmițând acest meșteșug și altor femei din localitate.

În anul 2021, Ministerul Culturii a recunoscut valoarea inestimabilă a contribuției sale, desemnând-o Tezaur Uman Viu. De atunci, a participat la numeroase spectacole și evenimente atât în țară, cât și în străinătate, reprezentând cu mândrie județul Cluj.

Pe lângă activitatea sa, țesătoarea din Negreni învață tinerele din comunitate acest meșteșug, asigurând continuitatea tradițiilor. Este, de asemenea, activă pe rețelele de socializare, unde împărtășește din cunoștințele și experiențele sale.

Viorica Tripon/Foto: Nicu Cherciu

𝙏𝙚𝙤𝙙𝙤𝙧 𝙏ă𝙩𝙖𝙧, 𝙗ă𝙧𝙗𝙪𝙣𝙘𝙖𝙧𝙪𝙡 𝙙𝙞𝙣 𝙕𝙤𝙧𝙚𝙣𝙞, 𝙏𝙚𝙯𝙖𝙪𝙧 𝙐𝙢𝙖𝙣 𝙑𝙞𝙪

Teodor Tătar este unul dintre veritabilii păstrători ai jocului tradițional din Câmpia Transilvaniei și, mai ales, a bărbuncului. Recent, Ministerul Culturii l-a desemnat anul trecut „Tezaur Uman Viu”, în cadrul Programului TEZAURE UMANE VII, ediția a XII-a.

Dosarul de candidatură a fost depus de echipa de cercetare a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, beneficiind de sprijinul coordonatorului Grupului tradițional „Zorile” din Mociu, Traian Sălăgean, și al Primăriei Mociu.

Teodor Tătar are 83 de ani, este originar din satul Zorenii de Vale, comuna Mociu, și a învățat jocul de la tatăl lui, dar și de la alți săteni, încă din fragedă copilărie.

Potrivit cercetătorilor, bărbuncul era jucat de demult în partea de nord-est a Transilvaniei, la înrolarea recruților. Astfel, după ce a furat tainele jocului de la cei în vârstă, la 16 ani Teodor Tătar a participat pentru prima oară la „jocul la șură”, acel moment al comunității în care adolescenții satului își făceau debutul. Jocul satului avea în vechime o importanță deosebită. Acolo, tinerii se cunoșteau și începeau o relație, în vederea căsătoriei. Astfel, cunoașterea jocurilor specifice zonei și localității era foarte importantă, mai ales pentru fecior.

A urcat întâia oară pe o scenă în 1984 la prima ediție a Festivalului „Jocul de pe Câmpie” din Mociu, fiind prezent de atunci la toate edițiile acestei manifestări importante. În toți anii ce s-au scurs a prezentat alături de membrii grupului din Mociu jocul tradițional pe multe scene clujene, din țară și străinătate, dar și la nunți sau botezuri.

Toată lumea cunoaște „Bărbuncul lui Todor”, dar jucăușul din Zoreni se remarcă și prin alte dansuri, precum „Românește de-a lungu” sau cel de perechi „Românește”.

Are opt copii, însă cu unul din ei se laudă că i-a călcat pe urme, fiul Ionel, născut în 1963. Teodor Tătar i-a învățat jocul și pe numeroșii alți tineri care au trecut de-a lungul timpului prin formația de jocuri tradiționale a satului. De la dânsul au învățat să joace unii elevi ai școlii din Mociu, în cadrul unor ateliere, desfășurate împreună cu Traian Sălăgean, coordonatorul Grupului tradițional „Zorile” din Mociu.

Bărbuncarul Teodor Tătar demonstrează că prin toată experiența acumulată în domeniul jocului tradițional, prin execuția dansurilor și prin transmiterea cunoștințelor către tineri, merită toată aprecierea de care se bucură în rândul consătenilor, a publicului festivalurilor de gen și în rândul specialiștilor etnocoreologi.

Teodor Tătar/Foto: Nicu Cherciu

Mihail Pop, jucăușul din Ghirișu Român, desemnat Tezaur Uman Viu anul trecut

Mihail Pop „a lui Tizu”, așa cum îl știu sătenii, este unul din cei mai cunoscuți jucăuși
din zona etnografică a Câmpiei Transilvaniei. Totodată, este unul din veteranii Formației de jocuri și obiceiuri tradiționale „Zorile” din Mociu, coordonată de Traian Sălăgean, formație care a reprezentat jocul din Câmpia Transilvaniei în diverse manifestări regionale, naționale și internaționale, în Polonia, Ungaria sau Italia. Născut într-o familie de jucăuși, a învățat de mic jocul tradițional atât de la părinți, cât și de la feciorii mai mari.
Mihail Pop spune că joacă de când se știe. Învăța ponturile la jocul satului, de la o duminică la alta și este prezent și acum, la 79 de ani, pe scenele clujene ale diverselor
manifestări dedicate jocului tradițional. Este nelipsit de la nunți sau botezuri, unde pe lângă joc se remarcă adesea și în calitate de staroste.
Împreună cu soția sa,Valeria, formează de 56 de ani o pereche aparte, autentică și dinamică, mereu un exemplu pentru perechile mai tinere. Mereu vesel și glumeț, transmițând pasiunea pentru jocul tradițional, Mihail Pop „a lui Tizu” din Ghirișu Român este iubit în grupul tradițional din care face parte, în rândul comunității și a tuturor celor ce sunt familiarizați cu folclorul coregrafic din Câmpia Transilvaniei.

Mihail Pop/Foto: Nicu Cherciu

Jucăușul clujean Ioan Moldovan din Berchieșu, desemnat „Tezaur Uman Viu” de Ministerul Culturii in 2020

Născut, crescut și trăitor în satul său de origine, Berchieșu, jucăușul Ioan Moldovan este un foarte bun exemplu de păstrător al tradițiilor populare din localitatea sa natală, continuator, executant și transmițător al jocurilor tradiționale de pe Valea Frății din Câmpia Transilvaniei. De asemenea, se numără printre cei mai buni reprezentanți ai acestui domeniu, nu doar din satul său, ci chiar de pe întreg teritoriul județului Cluj.

A început să joace încă de la vârsta de 8 ani. De fapt, după cum mărturisește, unul dintre criteriile importante de alegere a soției cu zeci de ani în urmă a fost acela „să știe să joace bine, să nu se facă de rușine în sat”.

Potrivit dr. Mircea Cîmpeanu, etnomuzicolog, membru în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, „repertoriul coregrafic al jucăușului Ioan Moldovan are în componență jocuri de stil vechi, întâlnite doar în satele din apropierea Berchieșului: Frata, Poiana Frății, Soporu de Câmpie, Ceanu Mare, Triteni şi Valea Largă. Departe de ceea ce se cunoaște și se joacă astăzi pe scenele de spectacol, emisiunile de televiziune, sărbători ale satelor și alte evenimente, acest repertoriu cu puternice trăsături arhaice a fost păstrat nealterat, timp de câteva generații şi este cunoscut doar de câteva perechi de vârstnici, astăzi foarte puține la număr, printre care şi perechea constituită din familia Moldovan Ioan şi Elena”.

De mai mulți ani, unii coregrafi și instructori s-au gândit să preia jocul de pe Câmpie cu elementele sale specifice, figurile și tehnicile de execuție direct de la acest jucăuș din Berchieșu, aducând săptămânal la domiciliul acestuia tineri de la diferite ansambluri folclorice din județ, dar și cursanți din străinătate, dornici să învețe, de la origine, jocurile tradiționale.

Ioan Moldovan/Foto: Nicu Cherciu

Jucăușii Dumitru Moldovan și Elisabeta Rusu din Frata

În Câmpia Transilvaniei nu mai găsești o așa vatră de jucăuși ca la Frata, județul Cluj, deoarece aici încă mai sunt ceterași care știu cânta jocul bătrânesc. De fiecare dată când iese în față, Dumitru Moldovan se remarcă printr-un stil aparte, iar pasiunea este cea care îl determină să fie atât de diferit față de ceilalți. Este cel mai activ vârstnic din Formația de Jocuri din Frata și, împreună cu partenera sa, Elisabeta Rusu, sunt o pereche impunătoare. Jucăușii

Dumitru Moldovan și Elisabeta Rusu au fost distinși în anul 2014 cu titlul de „TEZAUR UMAN VIU”.

Dumitru Moldovan a fost autodidact și a deprins jocul tradițional de mic. Are în repertoriul coregrafic jocuri din Frata și localitățile din jur: „Românește de preumblat, de învârtit, în ponturi”, „Târnăveană”, „În două laturi” și „Hărțag”, repertoriu păstrat nealterat timp de patru generații. De asemenea, transmite și generațiilor următoare jocurile pe care le știe.

Dumitru Moldovan/Foto: Nicu Cherciu

Elisabeta Rusu/Foto: Nicu Cherciu

Grupul „Păstrătorii Tradițiilor” din Răchițele, județul Cluj, coordonat de prof. Marioara Boc, aduce de fiecare dată pe scenă o parte din moștenirea culturală a zonei.

Înființat în anul 1979, grupul și-a dedicat activitatea conservării și promovării portului popular și a obiceiurilor din viața satului. De-a lungul anilor, membrii grupului au participat la numeroase festivaluri și concursuri, câștigând recunoaștere și apreciere atât la nivel național, cât și internațional.

Oamenii din Răchițele vor aduce pe scenă un obicei de șezătoare, oferind publicului o incursiune în tradițiile locale.

Grupul „Păstrătorii Tradițiilor” din Răchițele/Foto: Nicu Cherciu

Trio transilvan „ZORILE” din comuna Mociu

Membrii Trio-ului transilvan ,,Zorile” din Mociu, jud. Cluj, au fost distinși în anul 2013 cu titlul de „TEZAUR UMAN VIU”. Acest grup instrumental utilizează, conform tradiției, doar instrumente muzicale construite din lemn, cu arcuș, din vechea formulă a trio-ului transilvan și păstrează nealterat elementele originale din repertoriul muzical instrumental local.

Primașul tarafului Ţuli Carol face parte dintr-o familie de muzicanți din Mociu, care a cântat, de-a lungul timpului, atât pentru jucăușii din această localitate, cât și în localitățile din jur.

Alături de formația de jocuri tradiționale din Mociu, acest grup instrumental a participat la diverse evenimente de promovare a culturii tradiționale românești, în țară și-n străinătare, unde au obțiunut distincții și premii, care le atestă importanța de purtători ai unei zestre culturale fără preț.