Prima pagină » Reportaje » „Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO

„Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO

Castorii au dispărut pentru mai bine de un secol de pe teritoriul României din cauza braconajului excesiv.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 20 ianuarie 2025, 13:59

Cică să nu deranjăm habitatul lor natural; păi şi cu habitatul meu cum rămâne?, se întreabă un clujean căruia castorii i-au distrus deja vreo 10 pomi fructiferi. Castorul e o specie cheie în ecosistemele naturale, înmulţirea sa necontrolată creează însă probleme între proprietari, autorităţi şi apărătorii mediului.

Baraje pe Pârâul Popii

Mircea Costinaş locuieşte pe str. Câmpului de aproape 20 de ani. S-a obişnuit să aibă grădina inundată când sunt ploi torenţiale, ori primăvara, când se topesc zăpezile; însă niciodată nu a mai avut în perioada iernii un lac îngheţat, pe care, cu câteva ajustări de vegetaţie, l-ar putea închiria ca şi patinoar. De vină sunt castorii care au început să-şi construiască baraje pe Pârâul Popii şi care, pe lângă inundaţie, i-au trecut prin gard şi i-au distrus vreo 10 pomi fructiferi.

Mircea Costinaş: La sfârşitul lui noiembrie am observat pentru prima dată un pom care zici că era retezat cu toporul sau cu cuţitul. Şi chiar mă întrebam ce s-a întâmplat, de ce s-o fi supărat nevastă-mea pe caisul plantat de un an de zile. Apoi am observat şi în altă parte. Doi caişi şi un vişin au dispărut complet, i-au mâncat cu totul.
Ceilalţi pomi au coaja roasă: îi mănâncă simetric în partea de jos, până rămâne doar o zonă foarte îngustă în inima lemnului, iar pomul se prăbuşeşte. Am mai observat că tot fac găuri pe sub gard, pe care eu le tot opturez, dar ei le fac la loc. Am un gard cu plasă de sârmă care e până la pământ, dar sapă pe sub plasă. După aceea au început să roadă sălciile de pe malul pârâului, care au căzut peste gardurile noastre.
Prima dată de la Primărie a venit cineva şi a stricat barajul, dar ei ce-au făcut? Au desfăcut barajul şi au lăsat crengile pe o parte şi pe alta a pârâului, ori în două zile a fost la loc. A doua oară când au venit, cineva dintre vecinii care sunt la bloc a chemat poliţia şi li s-a spus să nu mai strice, castorii fiind protejaţi de lege.

100 de ani fără castori

Castorii au dispărut pentru mai bine de un secol de pe teritoriul României din cauza braconajului excesiv, au fost însă reintroduşi pe râurile mari începând din 1998.

Barajele şi canalele create de aceste rozătoare provoacă o scurgere mai lentă a apei, ceea ce e important pentru mediu atât în timpul furtunilor, cât şi în perioadele de secetă, când apa se eliberează mai lent. Castorul e considerat aşadar o specie cheie pentru ecosistemele naturale, pentru ecosistemele birocratice însă a devenit sămânţă de conflict.

În acest caz, cei de la Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor vor merge pe teren să captureze animalul în vederea relocării lui, pentru că noi, ca Primărie, nu avem atribuţii legale în ceea ce priveşte capturarea şi relocarea animalelor sălbatice. Putem interveni doar în ceea ce priveşte curăţarea zonelor afectate de intervenţia acestor animale sălbatice, spune Iulia Perşa, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Specie protejată, situație complicată

Fiind vorba de o specie protejată, situaţia e totuşi ceva mai complicată decât arătatul cu degetul către o asociaţie, atrage atenţia Claudiu Olenici, preşedinte al Organizaţiei pentru Protecţia Mediului şi Combaterea Braconajului:

Claudiu Olenici: Garda de Mediu sancţionează, Agenţia pentru Protecţia Mediului reglementează, dar până la un punct.

Andrea Nagy: Garda de Mediu sancţionează dacă iau oamenii măsuri pe cont propriu?

Claudiu Olenici: Demolarea barajelor sau alungarea castorilor într-o altă formă.

Andrea Nagy: Relocarea castorilor ar fi posibilă din punct de vedere legal?

Claudiu Olenici: Există posibilitatea de a solicita derogare către Ministerul Mediului în vederea relocării, dar este complicat de pus în aplicare. Nu poţi să prezinţi un habitat care consideri că ar fi cam la fel, pentru că şi castorii au un motiv pentru care se aşează într-un loc anume.

Andrea Nagy: Se vorbeşte despre o întâlnire consultativă, la care să participe atât autorităţi, cât şi activişti de mediu. Dumneavoastră ce măsuri locale aţi propune?

Claudiu Olenici: Să se propună către Ministerul Mediului această derogare, dacă nu găsim local alte variante. Una dintre ele ar fi montarea unei ţevi în baraj, încât nivelul apei să nu poată creşte peste un anumit nivel. Şi protejarea arborilor cu nişte cilindri din metal.

Castorul îşi face cuib în interiorul barajelor pe care le construieşte, la care are acces doar pe sub apă, de aceea e greu de capturat. Chiar dacă autorităţile se vor înţelege în privinţa relocării, acţiunea nu poate avea loc decât în primăvară, când puii vor fi deja suficient de mari.