Activități ale Consulatului României la Solotvino

Consulatul României la Solotvino pune accentul pe nivelul cooperării între România și Ucraina la nivel regional.

Articol editat de Popovici Ioana, 27 ianuarie 2025, 13:34 / actualizat: 28 ianuarie 2025, 10:13

Consulatul României la Solotvino a derulat multiple activități, accentul punându-se pe ridicarea nivelului cooperării între România și Ucraina la nivel regional.

Florin Grațian Pârvu, consulul României la Solotvino:

Anul 2024 fost, de asemenea, caracterizat printr-o activitate deosebit de activă, atât în ceea ce privește consolidarea relației bilaterale cu Ucraina, cât și continuarea demersurilor de sprijin pentru persoanele care au fost afectate în urma invaziei la scară largă a Federației Ruse.

Practic, activitățile noastre s-au concentrat pe mai multe dimensiuni și anume protejarea cetățenilor români aflați în zona noastră de competență, dezvoltarea unor relații cât mai eficiente cu autoritățile ucrainene ale regiunii Transcarpatia, din care facem parte, și totodată, implementarea unor proiecte noi în sprijinul comunității românești din Transcarpatia, care numără peste 36.000 de etnici români.

Sigur că aș putea să vorbesc foarte mult despre anul 2024, dar o să mă refer la chestiuni strict importante să spunem sau cu impact major asupra atât a comunității românești din Transcarpatia, cât și a relației noastre bilaterale cu Ucraina, așa cum cunoașteți, după foarte, foarte mulți ani de, să spunem, proiecte pe hârtie sau gânduri foarte multe în ceea ce privește construcția unui nou pod peste râul Tisa, acesta prinde contur.

Anul 2024 s-a caracterizat prin obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare pentru ca partea română să construiască acest pod peste Tisa, un pod care în primul rând are o valoare extrem de importantă pentru interconectivitatea între cele două state, pentru comunitățile celor două state, deoarece așa cum noi avem etnici români în regiunea Transcarpatia, în zona Solotvino- Slatina, la fel sunt foarte mulți etnici români pe toată zona de frontieră, pe zona de nord-vest a României, deci sunt foarte multe rude, sunt familii întregi care vin, se vizitează, iar acest pod este cu adevărat o nouă punte de legătură între aceste familii.

Pe de altă parte, prin construcția acestui pod, eu consider că se pun bazele unui hub economic de export către alte țări din nordul Europei poate să devină un punct extrem de important și eficient al să spunem,  al depozitării și exportului produselor pe care noi le facem în România către export și în egală măsură poate sprijini și demersurile Ucrainei în ceea ce înseamnă exporturile din Ucraina către România sau către alte state.

Din punctul meu de vedere, este un proiect de importanță națională pentru România, este un proiect care nu face decât să crească valoarea adăugată pe planul comerțului, să crească numărul de cetățeni români și ucraineni care merg la familii atât în România, cât și în Ucraina, și valoarea simbolică pentru că vorbim despre comunități istorice de care noi trebuie să avem grijă și iată acesta este unul dintre motivele pentru care România se gândește să facă lucrurile, să facă proiecte în sprijinul comunităților și în sprijinul dezvoltării comerțului.

Acesta este un prim pas, pentru că, iată, după ce în 2024, la începutul anului, până în lună mai, am obținut toate autorizațiile de construcție, noi ne-am și apucat de treabă. Aș vrea să vă spun că se lucrează în ritm alert, chiar și în condiții de iarnă, pentru că în momentul de față există tot felul de echipamente și instalații care pot funcționa și iarnă și suntem la un procent de aproximativ 50% cu această construcție și eu consider că există șanse reale ca în anul 2025 acest pot să fie gata.

Să nu uităm faptul că România a intrat cu drepturi depline în Schengen, în zona Schengen și din acest punct de vedere, noi avem și niște obligații în ceea ce înseamnă protejarea frontierelor, în ceea ce înseamnă modul de lucru, în ceea ce înseamnă echipamentele de scanare și așa mai departe.

Prin urmare, într-adevăr, există cheltuieli suplimentare pe care statul român și le-a asumat, pentru că da, trebuie să subliniem faptul că statul român construiește pe cheltuiala sa acest pod, însă este vorba de fonduri europene un procent covârșitor.

Au fost accesate fonduri europene și o mică parte este contribuție națională. Pe mine mă bucură foarte mult seriozitatea cu care se face această construcție. Noi am vizitat de mai multe ori șantierul, verificăm în permanență și monitorizăm stadiul acestei construcții.

De altfel, au fost vizite la nivel diplomatic numeroase în Sighetu Marmației și în zona Biserica Albă, acolo unde se construiește podul pe partea ucraineană și aș vrea să spun că am reușit și asta spre satisfacţia noastră, a diplomaților, că am reușit să coagulam niște forțe care au o contribuție decisivă în ceea ce înseamnă elaborarea aprobărilor și sumelor necesare pentru realizarea acestui proiect.

 Să nu uităm că reprezentanții Consiliului Județean, atât cei care au fost până în anul 2024, cât și cei care sunt în prezent, acum mă refer la domnul Ionel Bogdan și la domnul Gabriel Valer Zetea, au un rol extrem de important și au avut un rol extrem de important pentru a face acest proiect posibil, deoarece dacă Ionel Bogdan s-a implicat direct în această  pentru această construcție, există într-adevăr o confirmare clară că domnul Zetea este implicat încă din prima zi de mandat pentru realizarea acestui pod pentru Maramureș și nu numai.

Pe de altă parte, până la construcția acestui pod, noi a trebuit să luăm niște măsuri imediate ca țară, să vedem ce putem face cu actualul pod istoric care în urma folosirii la maximum, începând cu 24.02.2022 de când a început războiul,  pentru trecerea peste el a ajutoarelor umanitare, din păcate, s-a degradat, existând chiar riscul să se prăbușească.

Și aici aș vrea să felicit în primul și în primul rând Primăria de la Sighetu Marmației, pe domnul primar Vasile Moldovan, pe domnul prefect Rudolf Stauder, care au înțeles urgența luării unei decizii cu privire la reabilitare a acestui pod istoric, pod de lemn și iată că s-au făcut numeroase demersuri, inclusiv  la nivel diplomatic, de municipalitate și prefectură ca să poată fi reabilitat acest pod.

Iată că în acest moment acest pod istoric de lemn este în reabilitare și nu vă ascund faptul că până acum s-au alocat cel puțin 1.000.000 euro pentru a da posibilitatea celor două comunități aflate de-a  dreapta și de-a stânga Tisei să poată să-și viteze familiile și totodată să existe și posibilitatea de interconectivitate.

Chiar dacă este un pod de lemn, este micul trafic, sunt oameni care merg și cu copiii la școală. Noi nu puteam să rămânem impasibili la o situație care din punctul meu de vedere, dacă se prăbușea acest pod, era o mare mare problemă. Deci, iată ce s-a întâmplat în 2024. Dacă vorbim pe partea aceasta de inițiative, sunt niște inițiative concrete, cu niște rezultate concrete.

Dar nu sunt numai acestea, pentru că în pofida faptului că noi ne aflăm într-o țară de război, noi trebuie să găsim niște mecanisme să ducem mai departe proiectele pe care le avem, pentru că noi, la consulat, suntem interesați să inițiem și și să implementăm niște proiecte între România și Ucraina, pe zona Maramureș și pe zona Transcarpatia, care să fie reciproc avantajoase pentru ambele state.

Există, din păcate, numeroase afirmații și cred că și dumneavoastră le-ați auzit, că noi facem lucruri care n-ar trebui să le facem sau sunt în detrimentul nostru și de ce facem pentru alții nu? Să știți că nu este adevărat.

Din punctul meu de vedere, este o afirmație falsă. Tot ceea ce s-a întâmplat în acești ani s-a bazat pe o gândire de a iniția proiecte între România și Ucraina, din care să câștige atât România, cât și Ucraina.

Ăsta este principalul motiv și al nostru pentru care suntem aici. Să încercăm în primul rând  să sprijinim demersurile României pe zona de frontieră, lucru care s-a întâmplat. Dacă aș putea să exemplific, cel puțin șase  proiecte comune   care au fost implementate de Ucraina cu partea română, fie că e vorba de Sighetu Marmației, Baia Mare, Moisei, Sarasău.

 Aveţi în vedere proiectele transfrontaliere?

Exact, mă refer la proiecte transfrontaliere din fonduri europene, pentru că unul din mecanismele care pe noi ne poate ajuta și poate ajuta și partea ucraineană este cel al programelor cu fonduri europene, prin proiectele transfrontaliere. Sunt deja șase -șapte proiecte, dar dacă exemplificăm acum, pe anul 2025, aș vrea să vă informez că tocmai de curând a fost aprobat un nou proiect între Solotvino și Moisei în domeniul situațiilor de urgență, domenii extrem de importante.

Au fost câștigate iarăși proiecte și acest lucru nu face să decât să creeze premise concrete pentru dezvoltare. Se dezvoltă și Moiseiul, se dezvoltă și Solotvino. Ăsta este principalul obiectiv al nostru, să încercăm să-i punem la masă, să putem să îi sprijinim să acceseze aceste fonduri europene, să folosească o cofinanțare  care este minimală din punctul meu de vedere la nivel de proiecte transfrontaliere și să-și dezvolte comunitățile, pentru că au avut loc investiții inclusiv în spitale.

Dacă ne gândim la Spitalul Sighetu Marmației, e o diferență uriașă, zic eu, între cum erau lucrurile în 2020 și cum sunt lucrurile în 2025. Sigur că mai este mult de lucru, dar să știți că există iarăși inițiative pe spital, există inițiative de cooperare, există inițiative să fie accesați și atrași bani europeni. Și eu când mă duc la spital îmi doresc foarte mult să am condiții foarte bune și cred că avem obligația noi să luptăm pentru acest domeniu de activitate pe domeniul medical, pe domeniul de mediu, pe domeniu de drumuri.  Iată, la început de an am avut o discuţie  cu domnul Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, în cadrul căreia am convenit să depunem un proiect ce vizează reabilitarea unor drumuri  

În luna februarie vom avea o nouă întâlnire între președintele Administrației Militare de Stat a Regiunii Transcarpat, domnul Miroslav Bilețchi, și domnul Gabriel Valer Zetea.  Am mai fost încă o întâlnire în decembrie, deci nu, ne dorim ca să facem o întâlnire acum și să mai facem o întâlnire peste șase luni, doar ca să bifăm. ceva. Pe mine nu mă interesează lucrul acesta, pe mine mă interesează să am niște acțiuni concrete, niște rezultate concrete, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, pe subiecte concrete și pe rezultate concrete.

De aceea avem niște inițiative pe care le susținem foarte mult și anume reabilitare a unui drum  în Sighetu Marmației, în oglindă cu reabilitarea a unui drum în Ucraina- Apșa de Mijloc, unde dacă acest drum se reabilitează, vor beneficia de acest drum cel puțin 15.000 de oameni, care sunt etnici români și nu numai. Adică imaginați-vă ce înseamnă să faci pe un drum  de 35  min, cum se întâmplă acum și ce ar însemna să faci 7min cum am dori să fie și nu ar fi numai acestea, dar prefer să mă opresc doar aici pe partea aceasta de cooperare pe care o consider în momentul de față la un nivel foarte bun cu partea ucraineană. Există disponibilitate din partea președintelui Administrației Militare de Stat, Miroslav Bilețchi, pentru aceste proiecte și dânsul este foarte atent și lucrul acesta ne bucură foarte mult.

Da, excelență, pentru că ați pomenit de interconectivitate.  Tot în cadrul unei întâlniri s-a adus în discuţie deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei cu Ucraian. Ce ne puteţi spune despre acest aspect?

Da, este vorba de o inițiativă vizând deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei în zona Piatra, Remeți. Acolo este vorba de o investiție ce constă în crearea unui drum de legătură din punctul de trecere a frontierei și până la DN19. Nu e vorba de construcția niciunui pod, pentru că e pe parte terestră, nu e pe parte de râu, urmând ca partea ucraineană de asemenea să facă niște reabilitări pe partea de terminal, să spunem vamal și de grăniceri. Din punctul meu de vedere este o inițiativă bună, este o inițiativă care  va putea conduce la creșterea comerțului și a conectivității între comunități. Este în analiză deschiderea acestui punct de trecere a frontierei. Îl considerăm ca o măsură pozitivă.

Ne putem gândi la o parte de tonaj mai mică, dar prin acest mecanism pot trece și mașini. Nu știu. Poate că e vorba de 3,5t poate că e vorba de 7,5t, acest lucru încă nu vi-l pot spune, însă există premise concrete ca să vedem în viitorul apropiat. 

Am debutat în forță în anul 2025  în ceea ce privește consolidarea parteneriatului cu Ucraina și a relației bilaterale, fiind invitați să reprezentăm România la un eveniment deosebit care a avut loc în perioada 20-22 ianuarie  în localitate Yasinia, aflată la 60-70km de Solotvino , unde am fost invitați de autoritățile locale și odată de reprezentanți ai structurilor militare din Ucraina. A fost un eveniment alături de parteneri din statele membre UE și NATO, un eveniment care practic a consfințit exemplul de sprijin și de solidaritate pe care România l-a acordat Ucrainei.

Au fost momente de profundă emoție deoarece atât militarii ucraineni, cât și autoritățile locale au adresat la scenă deschisă întreaga mulțumire și recunoștință României pentru tot sprijinul pe care l-a adus persoanelor afectate și zonelor afectate de agresiune a  Federaţiei Ruse, am primit și câteva diplome de  recunoştinţă și de mulțumire din partea autorităților militare și totodată locale și, ca și provocare, un semn de solidaritate și de reziliență, să spunem, a statelor noastre.

Am primit provocarea ca împreună cu ceilalți parteneri să mergem în marș pedestru, pe jos, la 7,5 km de la baza muntelui până pe vârful Hoverla, aflat la 2.061 m altitudine. Suntem bucuroși și suntem mândri de acest lucru, deoarece steagul României a fost arborat pe acest vârf al Carpaților Ucraineni.

A fost o acțiune foarte frumoasă de care noi suntem mândri și ne mândrim că am putut și noi, la rândul nostru, să facem bine acelor oameni care în momentul de față suferă.

Liviu Șiman

Radio Sighet poate fi ascultat online, AICI!

Ne găsiți și pe facebook și instagram!