Poemele de luni
De astăzi, 3 februarie 2025, avem o nouă rubrică la Radio Cluj. Ana Herța ne vorbește despre... POEZIE!
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 3 februarie 2025, 19:30
S-a născut pe 29 ianuarie 1956 în Bucovina, la Rădăuţi, într-un ceas al poeziei. Da,vorbesc de Matei Vișniec, poetul, dramaturgul, publicistul care va impregna scena literaturii cu extravaganță.
A debutat cu poezie în clasa a patra când a versificat o fabulă de La Fontaine. Și-a sedimentat iubirea pentru literatură cu pagini din Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Hemingway, Oscar Wilde, Nichita Stănescu. Rezonează cu suprarealiştii, dadaiştii, povestirile fantastice, teatrul absurdului şi al grotescului, poezia onirică şi chiar teatrul realist anglo-saxon.
Studiază la Bucureşti filosofia și devine membru activ al generaţiei ’80. Este membru fondator al Cenaclului de luni. Crede că teatrul şi poezia pot denunţa manipularea omului prin „marile idei”, precum şi spălarea creierelor prin discursurile ideologice. Crede cu putere în rezistența culturală.
Poezia sa este epurată, lucidă, scrisă cu acid. Este văzut drept o personalitate excentrică.Începând din 1977 scrie piese de teatru care circulă masiv în mediul literar, dar care sunt interzise pe scenele profesioniste.
În septembrie 1987 părăseşte România, ajunge în Franţa unde cere azil politic. Începe să scrie în limba franceză, lucrează la BBC la Londra, iar din 1990 este jurnalist la Radio France Internationale. Devine cetăţean francez în 1993, dar, cu dor de locul primei lumini văzute îşi păstrează și cetăţenia română. De când trăieşte în Franţa, piesele sale au traversat frontierele şi numele său s-a aflat pe afişe în aproximativ 40 de ţări. Matei Vişniec este unul dintre autorii cei mai jucaţi la Festivalul de Teatru de la Avignon.El este însă şi autorul unei proze pe care unii critici o consideră atipică, dar impregnată de un profund sens existențial, o lamă de cuțit necesară.
Un prim roman, Cafeneaua Pas-Parol, nu a văzut lumina tiparului decât după căderea comunismului. Sindromul de panică în oraşul luminilor a fost unul dintre cele mai apreciate romane ale anului 2009 şi a primit premiul revistei Observator Cultural. Negustorul de începuturi de roman (apărut în 2014 la Cartea Românească) a fost distins cu Premiul „Augustin Frăţilă”. În 2009 i s-a decernat PREMIUL EUROPEAN al Societăţii Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa.
În România, cărţile sale au fost recompensate cu numeroase premii printre care Premiul Academiei Române şi, în mai multe rânduri, Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor (cel mai recent chiar în 2015, pentru volumul de teatru Omul din care a fost extras răul).
Scrie de asemenea, cu neastâmpăr matur teatru pentru copii: Cu vaporul printre stele, Povestea regelui supărat pe clovn, Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele, Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama.
Volumele sale de versuri apărute înaintea plecării din țară: La noapte va ninge, Orașul cu un singur locuitor, Înțeleptul la ora de ceai, precum și alte poeme scrise până în 2011 vor fi reunite într-o antologie publicată în anul 2016 la editura Tracus Arte, numită Poeme.O antologie.
Emoționalitatea și luciditatea joacă o piesă de teatru fenomenală în poemele lui. Rămânem spectatori singuri, într-un oraș urmărit de cataclism. Doar noi și poezia. Sau noi și noi.
Precum în cele două poeme:
Un punct orbitor
Un punct orbitor se prăbuşeşte acum
peste oraş
străbate fulgerător creierul unui vatman
secţionează în două părţi egale
vitrina, manechinul şi preţul
punctul se adâncește în linie dreaptă
străpunge încheietura mâinii mele
îmi sfărâmă genunchiul
şi dispare în caldarâm
trecătorii s-au adunat tulburaţi
şi privesc pe rînd în rana mea
ca şi cum ar pîndi pe gaura cheii
stau înşiraţi unul după altul
se întunecă
şi la lumina brichetelor aprinse
privesc prin rana mea
drept în miezul pământului
Dă-mi voie să-ți spun
Fată frumoasă, dă-mi voie să-ți spun
o poveste tristă: azi m-am prefăcut bun
tandru și inteligent
am simulat frumusețea interioară și o oarecare pasiune pentru viață
te-am invitat la dans și te-am rugat
să fii atentă, să alegi întotdeauna
exact ceea ce simți tu mai mult
te-am condus acasă și pe drum
am admirat noaptea și cele șase poduri
care duceau la cabana ta
ți-am spus noapte bună și ți-am mulțumit
pentru seara minunată pe care mi-ai oferit-o
și la întoarcere
dintr-o dată drumul m-a înfricoșat
și am ridicat de jos o piatră
destul de grea
ca să mă pot apăra la nevoie
și am mers așa, am mers iubito
și nu m-a atacat nimeni
Vă mulțumesc frumos pentru atenția dumneavoastră! Până săptămâna viitoare vă doresc timp plin de poezie și dragoste!
Ana Herța
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
