Ziua Mondială a Radioului şi schimbările climatice

Când planeta fierbe, cine ţine capacul? Unde suntem în lupta cu schimbările climatice?

Articol editat de cristina.rusu, 13 februarie 2025, 14:29

Astăzi, 13 februarie, celebrăm Ziua Mondială a Radioului, tema aleasă de Națiunile Unite pentru acest an fiind schimbările climatice reflectate în emisiunile radiofonice.

Subiectul este deosebit de actual, mai ales în contextul în care Statele Unite și-au reafirmat intenția de a se retrage din Acordul Climatic de la Paris, iar mențiunile despre schimbările climatice dispar treptat de pe site-urile oficiale americane.

Discutăm cu Prof. univ. dr. Călin Baciu, specialist în schimbări climatice, resurse energetice și resurse de apă la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB.

Andrea Nagy: De fiecare dată când pomeneşte pe internet cineva subiectul schimbărilor climatice, de regulă sub forma „nu s-a mai pomenit o iarnă atât de caldă”, vine şi contraofensiva: „Sigur că a mai fost, nu intraţi în panică”. Avem motiv să ne panicăm?

Călin Baciu: Trebuie să facem distincţia dintre situaţie meteorologică şi climă: situaţia meteorologică se referă la intervale scurte de timp, pe când clima se referă la intervale de ordinul deceniilor. Aceste evenimente punctuale, cum ar fi o iarnă foarte caldă, nu întotdeauna pot să reprezinte un diagnostic pentru schimbarea climatică.

Andrea Nagy: Şi atunci, ce este relevant din ceea ce observăm în România în acest moment?

Călin Baciu: Este relevant să constatăm că în ultima jumătate de veac temperatura medie a crescut cu aproximativ 1 grad; de asemenea că asistăm la modificări vizibile, cum ar fi modificarea regimului precipitaţiilor, în sensul că iarna avem destul de puţină zăpadă, iar vara avem intervale foarte lungi lipsite de precipitaţii.

Avem de multe ori inundaţii de tip flash flood, adică inundaţii care se produc într-o zonă restrânsă şi oarecum pe neaşteptate, în urma unor precipitaţii foarte abundente.

La fel de importantă este modificarea ciclicităţii anotimpurilor, care se manifestă de exemplu prin prelungirea perioadei de iarnă (am observat cu toţii că în ultimii ani avem destul de des ninsori şi vreme rece în martie şi aprilie, însă avem în foarte puţine cazuri în decembrie).

                                                     O oală pe foc

Călin Baciu: Trebuie să avem grijă de Pământ, pentru că este un sistem extrem de delicat. Dacă vorbim de încălzire şi spunem că în momentul de faţă temperatura a crescut cu 1 grad faţă de acum 50 de ani, poate că asta nu înseamnă mare lucru.

Lumea va spune: „Ok, este cu un grad mai cald, este aproape insesizabil”. Există însă fenomene colaterale, de exemplu climatul devine mai agresiv odată cu acumularea de energie în sistemul terestru.

La fel cum am pune o oală pe foc, iar în momentul în care începe să fiarbă, este greu să mai ţinem capacul deasupra ei.

Din cauza aceasta asistăm la fenomene extreme din ce în ce mai frecvente.

Considerăm că 1-2 grade nu reprezintă mare lucru? Ei bine, diferenţa dintre climatul actual şi ultima etapă glaciară, care s-a încheiat în urmă cu aproximativ 10 mii de ani, este undeva la 3-4 grade.

Andrea Nagy: Aceste schimbări sunt reversibile, sau vorbim de o situaţie la care trebuie să ne adaptăm?

Călin Baciu: Unele efecte ale schimbărilor climatice le putem preveni, altele nu. Creşterea temperaturii va fi foarte greu de stopat. Aceste modificări se pot face, însă numai gradual şi cu o rată relativ redusă în timp.

Andrea Nagy: Dacă aceste aspecte esenţiale nu le putem preveni, ce vor să obţină acordurile internaţionale pentru climă?

Călin Baciu: Să ţină sub control modificarea climatică; să păstreze modificarea temperaturii medii globale în nişte limite acceptabile, sub 2 grade până la sfârşitul acestui secol.

                      Ce prevede Acordul Climatic de la Paris

Andrea Nagy: 10 ani împlineşte anul acesta Acordul Climatic de la Paris. Aţi observat vreun progres în acest timp?

Călin Baciu: Acordul de la Paris a reprezentat o situaţie foarte rară – dacă-mi permiteţi o metaforă actuală din punct de vedere astronomic – de aliniere a planetelor.

Ţările participante au fost de acord cu nişte iniţiative ambiţioase privind schimbarea climatică. Au fost de acord că trebuie să păstrăm modificarea de temperatură sub 2 grade.

De asemenea au fost de acord că nimeni nu trăieşte singur pe această planetă: reprezentăm o comunitate de miliarde de oameni şi depindem unul de celălalt, iar schimbarea climatică trebuie să fie gestionată de întreaga comunitate.

De asemenea au fost de acord că ţările bogate trebuie să ajute financiar ţările sărace să prevină schimbarea climatică (şi este vorba aici de 100 de miliarde de dolari pe an transferaţi în acest scop).

Dezvoltarea economică a fost foarte puternică în ultimii 10 ani, iar actorii economici au făcut progrese importante; probabil că acestea au dus la modificări de mediu mai mici decât ar fi dus în cazul în care Acordul de la Paris nu ar fi existat.

Andrea Nagy: Cum evaluaţi dorinţa Statelor Unite de a se retrage din nou din Acordul de la Paris?

Călin Baciu: Retragerea unui actor atât de important este un eveniment absolut regretabil, dar eu cred că se va reveni pe o astfel de decizie. Înţeleg într-un fel, mai ales la început de mandat, dorinţa de a face astfel de modificări, pentru că Acordul de la Paris impune nişte ţinte foarte clare: este vorba de această sumă de bani de care am amintit, dar mai sunt şi alte măsuri, precum monitorizarea internă a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru fiecare ţară semnatară, raportarea acestor emisii, dar şi impunerea unor limite de către fiecare ţară prin voinţă proprie pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Aceste limite sunt revizuite odată la 5 ani, iar ţările semnatare pot opta doar pentru întărirea, nu pentru relaxarea lor.

                                        Puncte fără întoarcere

Călin Baciu: Eu nu cred că planeta are suficient timp la dispoziţie să pasăm aceste responsabilităţi climatice către o altă generaţie. Amânarea acestor iniţiative poate să aibă consecinţe ireparabile, pentru că există aşa-numite puncte de la care nu ne putem întoarce.

Un exemplu în acest sens ar fi factorii de forcing, adică cei care îndreaptă schimbarea climatică într-o anumită direcţie.

De exemplu, gazele cu efect de seră produc o încălzire a climei. Metanul e printre cele mai importante gaze cu efect de seră, iar acesta poate să fie eliberat în cantităţi mari dacă solurile îngheţate – permafrosturile – încep să se dezgheţe. Dezgheţându-se, vor elibera şi mai mult metan care, ajungând în atmosferă, amplifică modificarea de temperatură şi va produce o mai importantă dezgheţare a permafrostului.

Acest ciclu poate să devină foarte periculos, pentru că nu-l mai putem opri. Acesta e un punct de la care nu ne mai putem întoarce şi pentru asta e necesar să luăm măsurile din timp.

                                                   Bucle aurii

Călin Baciu: Aş vrea să ne reamintim o poveste, plină de învăţăminte în privinţa schimbărilor climatice.

Goldilocks este o fetiţă care, plimbându-se prin pădure, ajunge în căsuţa celor trei ursuleţi. Intră în căsuţă, iar pe masă găseşte trei boluri cu terci: primul bol era prea fierbinte, al doilea era prea rece, însă al treilea era tocmai bun. Această povestioară pentru copii a dat naştere unui principiu în fizică, numit principiul Goldilocks.

Principiul acesta spune că atunci când căutăm o planetă locuibilă în univers, planeta respectivă nu trebuie să se afle nici prea departe, nici prea aproape de o stea. Pământul faţă de Soare se găseşte la distanţa optimă pentru a asigura viaţa. Însă Pământul îndeplineşte de două ori principiul Goldilocks, pentru că deţine şi atmosfera potrivită pentru a asigura viaţa, cu o medie a temperaturii globale de 15 grade.

Temperatura aceasta nu o dă oxigenul, care este aproximativ 21% în atmosferă; nici azotul, care este 78%; ci este vorba de nişte gaze foarte puţin concentrate, cum ar fi dioxidul de carbon cu 0.04%, sau metanul care are concentraţia de 0.002%. Iar modificările în concentraţia acestor gaze (şi a altora, care sunt şi mai puţin concentrate) determină schimbarea climatică.

Deci trebuie să avem foarte mare grijă de acest echilibru delicat, pe care planeta l-a atins în miliarde de ani de evoluţie.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.