Prima pagină » Reportaje » Violența domestică, la ea acasă în România: ”femeia trebuie să știe de frica bărbatului”

Violența domestică, la ea acasă în România: ”femeia trebuie să știe de frica bărbatului”

Prejudecățile încă fac ravagii în familiile din România!

Articol editat de cristina.rusu, 14 februarie 2025, 00:00

3.268 de intervenții în cazuri de violență domestică anul trecut, la Sibiu. Cele mai multe au fost făcute de către polițiști în urma sesizărilor prin intermediul numărului unic de urgențe, 112.

Violența domestică este posibilă deoarece prejudecățile încă fac ravagii în familiile din România!

Mirarea noastră rezultă din faptul că victimele refuză ordinele de restricție împotriva agresorilor. Au fost cerute doar 289 de ordine temporare de restricție.

De ce victimele refuză să plece de lângă abuzatori ne explică psihologul Mihai Copăceanu:

Acum trebuie să recunoaștem că legea este favorabilă victimei și faptul că au crescut numărul de raportări înseamnă că încă ne confruntăm cu un fenomen foarte grav și în urban, și în Sibiu, și mai ales în rural, cu violență domestică.

Noi avem statistici și mai triste. Anual avem persoane care sunt ucise în urma violențelor aplicate. De cele mai multe ori este vorba de soție și soț, dar și copii, din păcate, și ei sunt victime și fiind un ordin de restricție relativ nou aprobat în România, încă victimele nu au de cele mai multe ori curajul de a face apel, tocmai și de teama unor repercursuri, de teama de a fi din nou agresate.

Recunoaștem că agresorii în sine pun viața în pericol, iar un ordin înseamnă multe situații atunci când soția sau victima locuiește în aceeași casă, de multe ori poate casa este comună, poate să fie doar pe numele soțului și apare această teamă de a nu suferi și mai rău, de a nu fi chiar izgonit, să spunem.

Ordinul de restricție este temporar 30 de zile sau poate și mai mult dacă se prelungește prin procuror, dar se gândește, ok, după această perioadă ce voi face? Victimele au familii, sau poate au prieteni apropiați sau rude apropiate. Ar trebui să le susținem și să le spunem că pe primul loc este siguranța, este sănătatea și viața lor personală, nu domicilul cuiva. E un fenomen din ce în ce mai răspândit.

Reporter: Dar exista un sindrom, cum se numea oare?

M.C.: Sindromul Stockholm este născut în psihologie și vorbim de dependența victimei de către agresori. Dar în cele mai multe situații, că noi trăim în România și în Sibiu, nu vorbim atât de sindromul Stockholm, cât vorbim de lipsa de resurse a unei victime, de lipsa de suport. Nu putem vorbi că victimele, cumva, se îndrăgostesc de agresorii lor, nici pomeneală.

Nu au alternative, nu au resurse, și aici mă refer inclusiv la resurse financiare, materiale, dar nu au resurse nici emoționale, de a face față unei vieți, mai ales atunci când poate nu ai un serviciu, sau ai un salariu foarte scăzut și ai copii în creștere și în educație și depinzi cumva de multe ori de resursele pe care bărbatul le oferă, obligația este a fiecăruia, celui care cunoaște astfel de persoane, fie că suntem medici, fie că suntem psihologi, fie că suntem primari, fie că suntem comunitate sau poate vecini și prieteni, să încurajăm și să susținem victimele, să le salvăm viețile.

Prin faptul că noi le încurajăm să apeleze la poliție, la 112, în maximă urgență și mai ales solicitări de protecție, trebuie să reținem că de fapt le salvăm viața și acest lucru este extrem de important și unele persoane trăiesc acum pentru că s-au despărțit totalmente de agresorul lor.

Reporter: Noi, în calitate de prieteni, dacă avem într-adevăr o cunoștință care suferă de așa ceva, cum o putem face să se deschidă? Poate se confruntă cu rușine în fața noastră?

Agresorii sunt extrem de parșivi și manipulatori și spun că este cumva și responsabilitatea victimei, sau poate chiar ea este vinovată de anumite reacții și avem destule cazuri în România când agresorul își justifică agresiunea. Spune că dacă ea tăcea din gură nu o bătea. Astfel de prejudecăți și de idei groaznice încă funcționează în România. Mai sunt prejudecăți care spun că bărbatul trebuie să-și bată femeia. Le aud în fiecare săptămână, că un bărbat care nu-și bate femeia nu va avea femeie care să știe de frica bărbatului.

Noi trebuie să le încurajăm și să le spunem că nu este vina lor, nu sunt ele responsabile, și nu este nici de datoria lor de a trata sau a face dintr-un neom om. Trebuie să vă spun că multe mă întreabă ce pot să fac eu ca să-mi scap pe soț de dependență de alcool. Atunci când vorbim de violențe domestice grave, cel mai important lucru pe care trebuie să-l faci pentru tine este să-ți salvezi viața ta și a copiilor tăi și să fugi din acel mediu toxic și dăunător!