Incluziv: 70 de ani de luptă pentru drepturile nevăzătorilor la Cluj

Primele organizații care au susținut drepturile nevăzătorilor datează din epoca interbelică.

Articol editat de cristina.rusu, 25 februarie 2025, 00:00

Primele iniţiative de sprijin pentru nevăzătorii din România datează din perioada interbelică, atunci când au fost înfiinţate cele dintâi organizaţii care să susţină drepturile acestora.

După instaurarea regimului comunist însă toate organizaţiile şi fundaţiile au fost desfiinţate, fiind nevoie de câţiva ani până ca autorităţile să recunoască faptul că e nevoie totuşi de ele pentru a gestiona anumite aspecte birocratice.

În 1955 a fost înfiinţată ceea ce a devenit mai apoi filiala clujeană a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

Scopul iniţial era de a-i ajuta pe nevăzători să interacţioneze cu instituţiile statului, dar poate şi să-i monitorizeze mai strâns, crede preşedintele filialei clujene, Florentin Rădulescu. Acesta consideră că, pe lângă reprezentarea nevăzătorilor în relaţia cu autorităţile, treaba organizaţiei pe care o conduce în următorii ani va fi să transmită competenţe pentru o viaţă independentă.

Andrea Nagy: Mă surprinde că prin 1955 s-a permis înfiinţarea Asociaţiei Nevăzătorilor, în contextul în care doar cu câţiva ani în urmă organizaţiile şi fundaţiile erau desfiinţate. Ce s-a întâmplat?

Florentin Rădulescu: N-aş şti să explic care este cauza, dar pot să-mi imaginez că se căuta organizarea nevăzătorilor mai degrabă din alte raţiuni. Sistemul dorea să aibă control asupra a tot ce mişcă şi atunci organizaţia nu era construită neapărat pe principiile pe care a fost constituită după 1989.

Dacă analizăm mandatele din perioada comunistă, putem observa că sunt fluctuante şi se vorbeşte de numiri. Erau şi nişte pseudo-alegeri, dar ce ne putem imagina în contextul în care în România era un singur partid? Totuşi de bine, de rău, nevăzătorii au reuşit să facă lucruri împreună, să-şi găsească soluţii la problemele pe care le aveau, să se întâlnească pentru lectură sau pentru şah. Şi bineînţeles, nu putem să ignorăm faptul că mai toţi nevăzătorii aveau un loc de muncă.

E drept că era vorba de munci mai puţin interesante, mai puţin plăcute (nevăzătorii lucrau la cartonaj sau la confecţionat perii); dar dacă ne uităm acum, nevăzătorii adesea nu îşi găsesc locuri de muncă în conformitate cu pregătirea pe care o au.

Andrea Nagy: Se zice că prin anii ’80, nevăzătorii nu aveau acces la învăţământul superior; e adevărat?

Florentin Rădulescu: A fost o etapă în care nevăzătorii au fost complet excluşi, un fel de radicalizare. Se vorbea inclusiv de o comasare a nevăzătorilor într-o anumită zonă (undeva lângă Bucureşti), ceva în stil ghetou. Astăzi oricine poate să meargă inclusiv la o facultate, să studieze fără niciun fel de piedici; din păcate nu la fel stau lucrurile pentru partea de acces pe piaţa muncii.

Andrea Nagy: Câţi membri are filiala de la Cluj acum?

Florentin Rădulescu: Peste 1200 de membri, dintre care foarte mulţi sunt persoane în vârstă: peste 80% din membri sunt persoane trecute de 60 de ani.

Andrea Nagy: De ce crezi că se întâmplă asta? În fond tineri nevăzători există în continuare.

Florentin Rădulescu: Ei vin în Cluj-Napoca să studieze, iar o parte dintre ei nu rămân aici. Mulţi nu mai sunt membri deloc în organizaţie, pentru că drepturile fundamentale pe care le avem conform legii le pot obţine pe cont propriu de la DGASPC. N-aş considera că e neapărat un lucru benefic, pentru că, aşa cum s-a observat în cursul anului trecut, în situaţia în care Guvernul nu doreşte să acorde drepturile cuvenite e nevoie de unitate. M-am bucurat foarte mult să observ că, cu ocazia sărbătoririi celor 70 de ani ai filialei, au fost alături de noi şi câteva zeci de tineri.

preşedintele filialei clujene, Florentin Rădulescu

Andrea Nagy: Dar ca să vină tinerii către asociaţie, e nevoie ca şi asociaţia să vină către ei cu activităţi.

Florentin Rădulescu: Ne dorim să organizăm nişte ateliere de deprinderi zilnice, de viaţă cotidiană: gătit, curăţenie, călcat etc, deci acele abilităţi care-i permit cuiva să fie mai independent şi mai puţin expus anumitor vulnerabilităţi. Suntem într-un punct destul de avansat: avem spaţiul pentru aceste ateliere, sperăm să găsim şi sponsorizările necesare pentru a-l dota cu ceea ce este nevoie. Eu cred că acest proiect va fi destul de dorit printre tineri şi aşteptăm să vedem în ce măsură va fi replicabil, în ce măsură va fi preluat de către colegii din ţară.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram