Maestrul Lawrence Foster la Filarmonica Transilvania

O nouă întâlnire cu Maestrul Lawrence Foster.

Articol editat de cristina.rusu, 24 aprilie 2025, 10:36

Ultima zi de vineri a lunii aprilie (25 aprilie 2025) le va prilejui melomanilor o nouă întâlnire cu Maestrul Lawrence Foster, de această dată prin intermediul unui concert vocal-simfonic.

Aflat la pupitrul Corului și Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” și alături de pianista Plamena Mangova, Lawrence Foster va dirija un concert din programul căruia fac parte lucrări semnate de Johannes Brahms, Edvard Grieg, Ralph Vaughan Williams și Benjamin Britten. Evenimentul va fi găzduit de Colegiul Academic și va începe la orele 19.00.

                                                        Despre lucrări

Johannes Brahms – Cântecul destinului, op. 54

Compusă în 1871, lucrarea Schicksalslied (Cântecul destinului) de Johannes Brahms este una dintre cele mai tulburătoare creații ale secolului al XIX-lea. Această compoziție se bazează pe un poem laic din romanul Hyperion, al poetului german Friedrich Hölderlin (1770–1843), figură tragică a literaturii germane. Hölderlin, influențat de idealurile romantice și de gândirea clasică greacă, își propunea, prin poezie, să înalțe conștiința spirituală, morală și politică a națiunii germane. (…)

Poemul din Hyperion, ales de Brahms, exprimă contrastul dintre liniștea divină a zeilor Olimpului și suferința perpetuă a omului, sortit neliniștii, durerii și incertitudinii.  (…) Structura lucrării este tripartită: prima parte, descrie beatitudinea zeilor – cu o introducere orchestrală liniștită urmată de un coral – în a doua parte ritmul se accelerează, apar disonanțe și textul evocă suferința oamenilor care „cad din stâncă în stâncă”, iar a treia, orchestrală, lipsită de cuvinte, este o meditație asupra lumii divine.

Edvard Grieg – Concertul în la minor pentru pian, op. 16

Grieg a devenit cel mai important compozitor al Norvegiei, după ce a studiat la Conservatorul din Leipzig, fondat de Felix Mendelssohn. (…)

Concertul în la minor pentru pian, op. 16 este considerat o creație de tinerețe, marcând apogeul perioadei „de început” a lui Grieg. Deși s-a bucurat de succes încă de la primele interpretări, compozitorul nu a fost niciodată pe deplin mulțumit de structura armonică a lucrării. Din acest motiv, a revenit constant asupra ei, revizuind orchestrația pe tot parcursul vieții sale.

Predilecția pentru lirism se evidențiază ușor în temele care traversează întreaga lucrare. Acestea se împletesc cu motive folclorice, prezentate în fragmente scurte, repetitive, dar fără a deveni statice sau redundante.

Ralph Vaughan Williams – Fantezie pe tema Greensleeves

Fantezia pe tema Greensleeves este o lucrare orchestrală de dimensiuni reduse, dar foarte bine scrisă. A ajuns să depășească în popularitate chiar cântecul tradițional care a inspirat-o – balada engleză Greensleeves, cunoscută încă din perioada dinastiei Tudor și menționată de Shakespeare în Nevestele vesele din Windsor.

Această compoziție nu a fost concepută inițial ca o lucrare de sine stătătoare, ci derivă dintr-un interludiu al operei Sir John in Love (1924–1928) de Ralph Vaughan Williams. În această operă, compozitorul a integrat numeroase melodii populare englezești, printre care și Greensleeves, atribuită personajului Mistress Ford în actul al treilea.

Lucrarea evocă o atmosferă pastorală, senină, cu linii lirice, pasaje expresive, creând imagini ale unei Anglii bucolice și romantice. Deși denumită „fantezie”, compoziția surprinde prin simplitatea și concizia ei. Pe lângă melodia Greensleeves, compoziția include și Lovely Joan, un alt citat tradițional pe care Vaughan Williams l-a descoperit în regiunea Suffolk. Această inserție adaugă o notă de varietate și culoare folclorică, consolidând legătura compozitorului cu rădăcinile muzicii populare engleze.

Benjamin Britten – Ghidul melomanului începător: Variațiuni și fugă pe o temă de Henry Purcell, op. 34

Benjamin Britten a început să compună această lucrare în anul 1946, cu intenția de a crea muzica pentru filmul documentar Instruments of the Orchestra (Instrumentele orchestrei), difuzat în același an la Londra. Ulterior, lucrarea a fost preluată de marile orchestre simfonice și inclusă frecvent în programele de concert, fiind adesea însoțită de un text narativ care explica, pe parcursul interpretării, sunetul fiecărui instrument și rolul său în construcția ansamblului orchestral.

Lucrarea se bazează pe o temă dansantă compusă de Henry Purcell pentru Abdelazar. Britten o prezintă inițial în interpretarea întregii orchestre, apoi o dezvoltă treptat prin cele patru mari familii instrumentale: suflători de lemn, alămuri, corzi  și percuție. Fiecare grupă de instrumente este evidențiată prin variațiuni care pun în valoare culoarea și specificul sonor al fiecărui instrument. În mod special, percuția strălucește într-o cadență plină de energie, ilustrând varietatea ritmică și timbrală a acesteia. (sursă text Oana Bălan-Budoiu)

                                            Despre dirijor, Lawrence Foster

Lawrence Foster este Dirijor Emerit al Filarmonicii de Stat „Transilvania”, un titlu onorific ce subliniază relația strânsă pe care a cultivat-o de-a lungul timpului cu instituția noastră.

În ultimii ani, pe lângă concertele susținute la Cluj, Foster a realizat o serie de înregistrări cu Orchestra și Corul Filarmonicii, incluzând lucrări de Puccini, Bartók și Kodály, precum și arii din opere de Verdi, Mascagni, Cilea, Rossini, Catalani și Giordani. Discul cu înregistrarea operei Fata din Vest de Puccini, lansat de Pentatone în 2021 (avându-i ca soliști pe Melody Moore, Lester Lynch, Marius Vlad Budoiu, Kevin Short) a primit aprecieri din partea criticilor, publicația Gramophone remarcând că „meritul orchestrei din Transilvania și al dirijorului Lawrence Foster face ca această interpretare să fie comparabilă cu cea a Operei Regale și a lui Zubin Mehta, din celebra înregistrare Deutsche Grammophon din 1977”.

În stagiunile recente, Lawrence Foster a dirijat ansambluri de prestigiu, printre care amintim Orchestra Filarmonicii din Bergen, Filarmonica din Wrocław, Filarmonica „Janáček” din Ostrava, Filarmonica din Monte Carlo și Orchestra Gulbenkian, participând la Festivalul din Tirol și la Festivalul Internațional de Pian de la Roque d’Anthéron, cu programe ce au inclus compoziții de Enescu, Șostakovici, Brahms, Gershwin, Strauss, Beethoven, Bartók și Schumann.

Printre proiectele de anvergură din această perioadă se numără producția operei Noaptea dinaintea Crăciunului de Rimski-Korsakov la Opera din Frankfurt, înregistrarea operei Rigoletto de Verdi pentru Pentatone și Pelléas et Mélisande la Festivalul „George Enescu”.

Născut în 1941 la Los Angeles, într-o familie de origine română, Foster a fost îndrumat de Bruno Walter și Karl Böhm. A debutat la 18 ani la pupitrul orchestrei de tineret Debut Orchestra, devenind apoi directorul muzical al acesteia. În aceeași perioadă, a ocupat poziția de director al Baletului din San Francisco (până în 1965). Între 1965 și 1968 a fost asistentul lui Zubin Mehta la Filarmonica din Los Angeles, iar în 1969 a fost numit Dirijor Invitat Principal al Royal Philharmonic Orchestra.

De-a lungul carierei sale, Foster a condus muzical Orchestra Simfonică din Barcelona, Orchestra Națională a Cataloniei, Filarmonica din Monte Carlo, Orchestra  Simfonică din Ierusalim, Festivalul Muzical din Aspen, Houston Symphony, Orchestra de Cameră din Lausanne și Opera Națională din Montpellier. A colaborat cu Los Angeles Philharmonic, Orchestrele Simfonice din Montréal, Pittsburgh, Chicago, Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Copenhaga, Milano, München, Oslo, Ottawa, Paris, Stockholm, Sydney, Viena și Zürich.

După zece ani ca Director Artistic și Dirijor Principal al Orchestrei Gulbenkian, Foster a fost numit Dirijor Laureat al ansamblului, continuând colaborările la nivel mondial, inclusiv la Festivalul „George Enescu” și Festivalul de Vară din Bad Kissingen, alături de artiști precum Lang Lang și Evgheni Kissin.

Discografia sa vastă include înregistrări la casa de discuri Pentatone, cu lucrări pentru vioară de Bruch, Chausson și Korngold (alături de Arabella Steinbacher și Orchestra Gulbenkian), lucrări de Ligeti, Bartók, Kodály, Puccini, Verdi ș.a. Pentru înregistrarea operei L’Étranger de Vincent d’Indy, alături de Opera și Orchestra Națională din Montpellier, Foster a fost distins cu „L’Orfée d’Or” de „L’Académie National du Disque Lyrique”.

Susținător neobosit al operei lui George Enescu, Lawrence Foster a fost Director Artistic al Festivalului Enescu de la București (1998-2001). Ultima sa înregistrare a lucrărilor compozitorului român, incluzând orchestrația proprie a Octetului de Coarde, a fost lansată în 2009 cu Filarmonica din Monte Carlo, sub egida EMI.

În ianuarie 2003, a fost decorat de președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer pentru promovarea muzicii românești, iar în septembrie 2023, a primit Ordinul Național pentru Merit în grad de Comandor.

                                          Despre solistă, Plamena Mangova

Plamena Mangova a câștigat Premiul al II-lea la prestigiosul Concurs „Regina Elisabeta” în 2007, lansându-se astfel într-o carieră internațională strălucitoare, care a dus-o în aproape toate colțurile lumii. Și-a început studiile muzicale sub îndrumarea Marinei Kapatsinskaya, la Academia Națională de Muzică din Sofia, iar apoi a continuat la Școala Superioară de Muzică „Regina Sofia” din Madrid, unde a studiat cu marele Dmitri Bașkirov. Ulterior s-a perfecționat alături de prof. Abdel Rahman El Bacha la Capela Muzicală „Regina Elisabeta” din Belgia, beneficiind de-a lungul anilor de sfaturi valoroase de la mari artiști precum Leon Fleisher, Rosalyn Tureck, Mennahem Pressler, Alicia de Larrocha și András Schiff. Este, de asemenea, laureată a altor concursuri internaționale de pian și muzică de cameră, printre care Concursul „Paloma O’Shea” de la Santander și Concursul de muzică de cameră „Vittorio Gui”, Florența.

Plamena cântă alături de orchestre de prim rang,  precum Staatskapelle Berlin, Filarmonicile din Rotterdam, Radio France, Luxemburg, Tokyo, Orchestra Națională a Belgiei, BBC Philharmonic Manchester, Orchestra RAI Torino, Orchestra Simfonică Ceaikovski, English Chamber Orchestra, Sinfonia Varsovia, Hong Kong Sinfonietta, MDR Orchester Leipzig, Orchestra Simfonică RTVE din Madrid, Verbier Festival Chamber Orchestra, dar și orchestrele simfonice din Sankt Petersburg, Trondheim, Taipei, Noua Zeelandă și multe altele. Printre dirijorii cu care a colaborat se numără Sir Colin Davis, Myung-Whun Chung, Yuri Bashmet, Sir Andrew Davis, Emmanuel Krivine, Walter Weller, Maxim Vengerov, Pablo Heras-Casado, Jaap Van Zweeden, Gilbert Varga, Howard Griffiths, Pinchas Steinberg, François-Xavier Roth, Lawrence Foster, Jun Märkl, Uroš Lajovic și Emil Tabakov.

Pasionată de muzica de cameră, a concertat împreună cu Renaud Capuçon, Augustin Dumay, Kolja Blacher, Mihaela Martin, Jian Wang, Pascal Moraguès, Alexei Ogrintchouk, Frans Helmerson, Alexander Kniazev, Dmitri Makhtin, precum și cu cvartetele de coarde Ysaye, Michelangelo, Vogler, Danel și Orion. De asemenea, a susținut recitaluri la două piane sau patru mâini cu Boris Berezovsky sau Maria João Pires.

Plamena a concertat în prestigioasele săli de concert: Philharmonie și Pierre Boulez Saal din Berlin, Konzerthaus din Viena, Bozar din Bruxelles, Suntory Hall din Tokyo, Kennedy Center din Washington, Concertgebouw din Amsterdam, Herkulesaal din München, South Bank Centre din Londra, Gewandhaus din Leipzig, Conservatorul din Moscova, Filarmonica din Sankt Petersburg, Filarmonica din Luxemburg, Théâtre des Champs-Élysées din Paris, precum și la festivaluri importante precum Progetto Martha Argerich (Lugano), La Roque d’Anthéron, Festivalul Rostropovich, dar și cele din Montpellier, Menton, Bratislava sau Mecklenburg-Vorpommern.

Prima sa apariție discografică a fost alături de casa de discuri belgiană Cypres, unde, împreună cu violonista de origine rusă Tatiana Samouil, a înregistrat integral lucrările pentru vioară și pian ale lui Prokofiev. Primul său album solo (cu lucrări de Șostakovici) a fost distins cu premiul „Diapason d’Or de l’année 2007” de critica franceză. A urmat un album de muzică de cameră tot cu lucrări de Șostakovici, premiat cu „Superfonic Prize” de revista „Pizzicato” (Luxemburg). Albumul cu repertoriul  beethovenian pentru pian solo, susținut de Banca Fortis (Belgia), a fost apreciat de France Musique și Diapason, așa cum au fost și înregistrările sale excepționale cu Burlesca de Strauss (2008) și Concertul nr. 1 pentru pian de Brahms (2010), alături de Orchestra Națională a Belgiei și dirijorul Walter Weller (Fuga Libera). Acesta din urmă a fost lăudat de Bryce Morrison în revista „Gramophone”. Tot sub egida Fuga Libera, a lansat și un CD de muzică de cameră, înregistrat alături de celebrul violoncelist rus Alexander Kniazev, cu lucrări de Franck și Ysaÿe.

Devotată promovării muzicii secolului XX și contemporane (având apariții scenice cu lucrările semnate de Schnittke, Gubaidulina, Penderecki, Lutoslawski, Bacewicz, Yusupov), cel mai recent album al său, Bridges of Love, este dedicat creației compozitoarei bulgare Albena Petrovic, stabilită de mulți ani în Luxemburg, înregistrat la Filarmonica din Luxemburg și lansat de casa germană Solo Musica. Acest proiect discografic a fost nominalizat la premiile germane „Opus Klassik”. Un alt album solo a fost lansat de casa de discuri franceze Mirare. CD-ul Intimate Letters (2021) a inclus  capodopere semnate de Robert Schumann, Clara Schumann și Johannes Brahms.

Printre momentele importante din sezoanele recente se numără interpretarea Concertului pentru pian de Stravinski cu Staatskapelle Berlin, sub bagheta lui Pablo Heras-Casado, la invitația Maestrului Daniel Barenboim.  A urmat un concert cu Hamburger Symphoniker la Elbphilharmonie din Hamburg și participarea la Festivalul „Rostropovich” din Orenburg, cu Moscow Soloists dirijat de Yuri Bashmet. În ultimele luni a avut concerte cu Orchestra Radio Poloneză, sub conducerea lui Lawrence Foster, precum și prezențe la festivaluri de prestigiu: La Roque d’Anthéron, Festivalul de Muzică de Cameră din Ierusalim, „Arts Square” din Sankt Petersburg (la invitația Maestrului Yuri Temirkanov), Festivalul George Enescu din București, „Chopin și Europa sa” de la Varșovia, dar și un recital în Kansas City.

Biletele online se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locația acestuia, în limita locurilor disponibile.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.